…vom fi căsătoriţi, când …se va naşte primul
fiu sau când …se va naşte
cel de-al
doilea…. (clik sau
tastă)
Apoi ne simţim frustraţi pentru
că fiii noştri
sunt prea mici pentru un
lucru sau pentru altul,
şi ne gândim că lucrurile vor merge mai bine
când vor creşte.
Apoi ne exasperează cu comportamentul
lor de adolescenţi, şi suntem convinşi
că vom fi mai fericiţi când vor
depăşi această vârstă.
Dar dacă nu începem o viaţă
plină şi fericită acum, când o s-o
facem? Mereu trebuie să înfruntăm
dificultăţi
de toate felurile.
Aşa că merită să acceptăm
această realitate şi să decidem să
fim fericiţi, orice s-ar întâmpla…
Credem că o să ne simţim
mai bine când partenerul nostru îşi
va rezolva problemele,
când …
vom schimba maşina,
când …
vom face
vacanţe minunate, când nu vom
mai fi nevoiţi să lucrăm.
Alfred Souza spune:
“Mult timp am avut impresia că viaţa mea
va începe în curând, adevărata mea viaţă!
Dar mereu aveam greutăţi de
înfruntat, mereu ceva de rezolvat, o
încurcătură care cerea timp, datorii
încă nerezolvate.
După aceea, viaţa ar fi
început.
În fine, am înţeles că aceste obstacole sunt viaţa.”
Acest mod de a percepe lucrurile
ne ajută să înţelegem că nu este
o metodă pentru a fi fericiţi, dar
că fericirea este metoda…
Deci, trăiţi fiecare moment
din viaţă
şi trăiţi-l mai intens, dacă puteţi,
să-l împărtăşiţi cu o persoană
dragă,
cu o persoană foarte dragă,
cu care să trăiţi clipele
speciale din viaţă.
Şi amintiţi-vă că
timpul nu aşteaptă pe nimeni…
Aşa că nu mai aşteptaţi
să terminaţi şcoala,
să vă reîntoarceţi la şcoală,
să slăbiţi 5 kg, să aveţi
copii,
să-i vedeţi plecând la casa
lor…
Încetaţi să aşteptaţi
să începeţi serviciul,
să ieşiţi la pensie,
să vă căsătoriţi,
să divorţaţi!
Încetaţi să aşteptaţi
seara de vineri,
dimineaţa de luni,
să aveţi o maşină nouă
sau o casă nouă.
Încetaţi să tot aşteptaţi
primăvara,
vara, toamna sau
iarna!
Încetaţi să aşteptaţi să lăsaţi viaţa asta
pentru a renaşte în alta…!
Şi hotărâţi că nu există
moment mai bun pentru a fi
fericiţi
decât momentul acesta!
Fericirea şi bucuriile vieţii
nu sunt destinaţia călătoriei,
sunt chiar călătoria.
Un gând pentru azi:
Lucraţi ca şi când nu
aţi avea nevoie de bani !
Iubiţi, ca şi când nu
va trebui să suferiţi !
Dansaţi, ca şi când nimeni
nu v-ar privi !
Acum gândeşte bine şi încearcă
să răspunzi
la acest test:
1 numeşte 5 persoane, fiind cele mai bogate în lume
2 Numeşte ultimele 5 câştigătoare ale concursului Miss Univers.
3 Numeşte 10 câştigători ai premiului Nobel.
4 Numeşte ultimii 10 câştigători ai premiului Oscar, pentru cel mai bun actor.
1 numeşte 5 persoane, fiind cele mai bogate în lume
2 Numeşte ultimele 5 câştigătoare ale concursului Miss Univers.
3 Numeşte 10 câştigători ai premiului Nobel.
4 Numeşte ultimii 10 câştigători ai premiului Oscar, pentru cel mai bun actor.
Cum merge?
Rău?
Nu-ţi face griji, nimeni nu
îşi aduce aminte
de cei mai buni din
trecut.
Iar aplauzele trec!
Iar trofeele se prăfuiesc!
Învingătorii sunt
uitaţi!
Acum răspunde la acest test:
1 – Numeşte trei DASCĂLI care au
contribuit la formarea ta.
2 – Numeşte trei PRIETENI care te-au
ajutat în momente dificile.
3 – Gândeşte-te la câteva persoane
care te-au făcut să te simţi special.
4 – Numeşte 5 persoane
cu care îţi petreci timpul.
Cum merge?
Mai bine?
Persoanele
care înseamnă
ceva în viaţa ta
nu sunt cele cotate la maximum,
cu bani mulţi, cu premiile cele mai
mari…
Sunt acelea care se îngrijorează
pentru tine,
care au grijă de tine,
cele care în orice situaţie
îţi rămân alături.
Gândeşte-te un moment:
Viaţa e foarte scurtă!
Tu în ce listă eşti?
Nu ştii….?
Lasă-mă să îţi dau o
mână de ajutor …
Cu ceva timp în urmă, la
Olimpiada Handicapaţilor din Seattle nouă atleţi, toţi disabili mental sau fizic, erau la
linia de start pentru cursa de 100 m.
La semnalul starterului începură
cursa, nu toţi alergând la fel, dar
toţi cu dorinţa de a sosi şi
de a învinge.
Nu eşti între cei faimoşi,
dar eşti între cei cărora îmi amintesc să trimit acest
mesaj ….
Alergau, dar, între ei, un
băieţel căzu pe pistă, se rostogoli
de câteva ori şi începu să plângă.
Ceilalţi opt îl auziră plângând.
Încetiniră şi priviră înapoi.
Se opriră şi se întoarseră
…toţi…
O fată
cu sindromul Down
se aşeză lângă el,
si începu
să il mângâie
şi să-l întrebe:
,,Acum eşti mai bine?”
Atunci toţi nouă se prinseră după umeri şi merseră spre linia de SOSIRE.
Atunci toţi nouă se prinseră după umeri şi merseră spre linia de SOSIRE.
Tot stadionul se ridicase în
picioare, iar aplauzele au durat mult
timp….
Persoanele care au văzut întâmplarea,
o povestesc încă…. de ce?
Pentru că înăuntrul nostru
ştim că:
Lucrul cel mai
important
în viaţă
este
mai
mult
decât
a învinge pentru noi înşine.
Lucrul cel mai important în
această viaţă este de a ajuta pe
ceilalţi să învingă, chiar dacă asta
implică a încetini şi a schimba cursa
noastră.
,,O lumânare nu pierde nimic,
dacă aprinde altă lumânare.”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu