Intoarcere la traditia culinara

Cautam aiurea prin bucatariile altora si uitam cu dezavarsire bucataria noastra veche .
Nu esti suficient de cool daca nu manaci mancare chinezeasca sau indiana?
Pune mana si citeste aici ce minunatii faceau strabunicii si bunicii nostri si mai lasa
fitele,ca oricum tot roman ramai si tot tu o sa fi si daca mananci romaneste!
CLICK DE LINKUL DE MAI JOS! Va veti intalni cu minunatele aventuri ale lui Radu Anton Roman in variata si gustoasa bucatarie romanesca!
http://mariusmotora.files.wordpress.com/2010/02/carte-bucate-roman-pro-tv.pdf

A Romanian citizen,could change the world with his inventions, but no financier!

Ideea asigurarii independentei energetice a tarii pare a fi infaptuita deja de un moldovean. Dumitru Gabriel Gavrilas sustine ca a creat un dispozitiv care produce energie din nimic si, mai mult, ca a inventat masina care nu are nevoie de alimentare. Din pacate, Gavrilas nu are si banii necesari pentru a-si promova inventiile.
A facut de toate, s-a oprit la inventica
Inventatorul moldovean este originar din Neamt, dar s-a stabilit la Onesti. Nimic din trecutul sau nu pare insa sa-l indice drept romanul care ar putea revolutiona lumea si ar schimba bazele fizicii. A lucrat la combinatul petrochimic Borzesti ca pompagiu, mecanic de intretinere si operator chimist. Apoi a devenit fierar-betonist si a lucrat la Casa Poporului. A ajuns la fabrica Letea din Bacau, unde a devenit inalbitor de celuloza.
Dupa Revolutie, atras de mirajul Vestului, a plecat in strainatate.

„Am plecat in Germania, unde am lucrat ce am gasit, adica in agricultura, lacatus mecanic etc. Intors in patrie, am deschis un SRL si am facut comert. Apoi am plecat la Istanbul, unde am lucrat comisionar”, povesteste Dumitru Gabriel Gavrilas.

Spalatoriile auto inspira geniul creator
Pana la statutul de inventator, Gavrilas a mai parcurs cateva etape. A mai facut comert o perioada, dupa care a devenit taximetrist in Onesti si Bacau. Pentru ca in tara nu-i mai mergea nimic bine, a plecat din nou in strainatate.

„Am plecat in Italia, unde am lucrat pe stunguri, freze, masini automate de debitat, lacatus mecanic si, ultima oara, la o spalatorie auto de unde m-am inspirat pentru prima inventie”, explica inventatorul.

Prima sa inventie, cea inspirata de spalarea masinilor italienilor, a capatat contur in 2012 si a fost inregistrata anul trecut la OSIM. Gavrilas sustine ca proiectul este realizabil, dar ca nu gaseste finantatori care sa realizeze macar prototipul dispozitivului ce poate schimba lumea.
Independenta energetica, prima tinta
Inventia in cauza este „o instalatie de generare a energiei electrice care foloseste apa in circuit inchis, cu presiune de aer”. Principiul utilizarii unei forte pentru a genera energie electrica, fie ea si apa, este vechi, dar Gavrilas spune ca sistemul sau este revolutionar.

„Eu doar am gasit alta modalitate de a crea presiunea necesara apei, pentru a reusi sa actioneze turbina hidraulica. Trebuie stiut faptul ca aceasta instalatie poate fi construita pe diverse marimi sau forme si, la nevoie, poate fi dezasamblata si dusa la munte, la mare, in Spania etc.”, sustine Dumitru Gavrilas.

Asadar, ideea venita in spalatoria italiana a fost aceea de a crea o turbina electrica la purtator, adica de a oferi independenta energetica.
Masina care-si produce propria energie de consum
Dupa ce a rezolvat problema energiei electrice, Gavrilas s-a orientat spre zona transporturilor si a identificat modalitatea prin care nu vom mai fi afectati de cresterea preturilor la benzina: masina care isi produce singura energie.

„A doua inventie se refera la o instalatie de alimentare pentru autovehicule, care creeaza autonomie totala, mai precis nu mai e nevoie sa treci pe la benzinarie sau pe la priza de curent electric. Pe scurt, autovehiculul isi produce singur energia de care are nevoie pentru a putea sa circule”, explica inventatorul.

Si aceasta descoperire revolutionara a fost inregistrata la OSIM iar in Buletinul institutiei sunt dezvaluite si amanunte. Instalatia se foloseste de un electromotor, alimentat de un generator care alimenteaza, in acelasi timp, si un acumulator.
Daca ar avea bani, ar schimba lumea
Asadar, un adevarat perpetuum mobile care nu ia in calcul nici macar faptul ca energia produsa este mai mica decat cea consumata. Inventatorul moldovean sustine insa ca merge, iar singurul lucru care-l impiedica sa dea o lovitura crunta furnizorilor de hidrocarburi este lipsa banilor pentru a construi prototipul.
Pasiunea pentru inventica l-a determinat pe Gavrilas sa mearga mai departe, tot pe hartie, si sa-si imagineze sisteme revolutionare care n-au mai trecut nimanui prin cap.

„A treia inventie va fi publicata in februarie anul viitor si functioneaza tot cu apa si aer in circuit inchis, doar ca solutiile tehnice sunt mai variate. Daca prima continea doar 5 desene, aceasta din urma contine 12. O varianta constructiva poate folosi o solutie chimica pentru a crea presiunea necesara apei pentru a actiona turbina hidraulica. O alta varianta foloseste o butelie de azot”, explica Dumitru Gavrilas.

Sursa: 7est.ro(http://www.caplimpede.ro/)

Welcome to my grandmother

Bun venit la bunica
http://www.pensiuneabutuceni.md/ro/pages/Acasa

E drept ca nu m-a intampinat bunica ci familia Butnaru dar sentimentul a fost acelasi,ca sunt acasa.
Pridvorul  infoiat de muscate, curtea impovarata de creite si aerul proaspat coborat din varful dealurilor,
te face sa-ti uiti varsta si grijile.

Apoi daca te vei pune la masa,nici ca-ti mai vine sa pleci.  Bucatele au gustul cela bogat,de-ti gadila poftele si-s facute cu dragoste si cu toate cele luate  chiar din batatura casei.Dupa ce te vei fi zbanduit prin ograda,sau prin imprejmuiri ,oleaca de odihna pe perne imbujorate de flori si pazit cu strasnicie de manunchiul de busuioc,e tocmai ce-i trebuie omului,mai ales dupa masa imbelsugata stropita cu vin din cel rosu si inmiresmat si terminata cu placinta burdusita cu mere sau branza.
Pai iti dai seama cum ar fi Craciunul tau aici?Focul sa toarca povesti cu zane si feti frumosi, cozonacul sa se faloseasca in cuptor si sarmalele sa bolboreseasca in ceaun printre bucati de carnati dolofani si jumari din cele rumenite grozav in untura sfaraita,iar tu cuibarit pe vatra sa privesti iarna cum ninge peste Moldova.
http://www.moldaviantour.ro/structuri_cazare_basarabia.htm

Pita de Alămor

Transilvania dragostea mea ,cum era sa te uit si sa nu gasesc ceva ce vine de acolo din inima ta!

Secretele pitei de Alămor: nedormitul, dragostea şi... 200 kg de făină

 de Andra MARINESCU

"Hai că am copt în două cuptoare. Şi la mama, ca să găsiţi pită gata". Aşa ne 

întâmpină doamna Maria Ranf din Alămor. Nu închide un ochi de joi dimineaţă, de la ora două, şi până sâmbătă seară. Ca să pregătească 70–80 de pite, cu care merge la Piaţa Ţărănească "Transilvania" în fiecare zi de sâmbătă. E lege ca somnul să îl lase pentru a se relaxa făcând pâine, lichiu şi scoverzi. Pentru ea, weekendul ar putea să înceapă luni şi să se termine miercuri, cel târziu. Dar nici atunci nu stă, căci îşi găseşte îndată activităţi prin casă sau ogradă.

"Să fi avut pita asta când ne-am născut noi... Păi nu­ma’ mămăligă aveam. Co­piii de amu’ trăiesc bine. Noi am fost necăjiţi", spune Aniţa Ranf sau tuşa lui Fegu, aşa cum este cunoscută în sat femeia care se ocupă de toate evenimentele satului: de nunţi, botezuri sau înmor­mântări. Adică de bucătărie. La cei 75 de ani, găteşte şi ştie sute de reţete culinare, pe care le dă mai departe, cum poate. Dar destinaţia noastră nu e la doamna Aniţa. Ci la Maria Ranf, feme­ia care ne-a dat de ştire că ne aşteaptă cu pită caldă şi alte bunătăţi-surpriză. Doam­na Aniţa doar este în vizită la ruda sa.
Am plecat din Sibiu şi, în jumătate de oră, am ajuns în Alămor. Destinaţia ne era clară, iar dacă intrai în sat, nu îţi mai lua mult până la "reşedinţa" Ranf. Poarta           ne-a deschis-o fiica doamnei Maria, Ica Lazăr, care a venit să îi dea o mână de ajutor mamei sale, în pregătirea bucatelor.

Pregătitul pitei, o relaxare

De la ora două s-a trezit, chiar dacă nu a apucat să se odihnească mai mult de trei ore. Cu o răbdare nestăvilită şi cu ambiţia de a-şi asigura, odată cu pasiunea pentru pregătirea bucatelor, şi sursa de venit, Maria Ranf mun­ceşte zile şi nopţi ca să poată avea un trai decent şi o meserie pe care şi-a dorit-o de multă vreme. Pentru ea, făcutul pitei nu este un chin. Ci o pasiune care o destinde şi, paradoxal, îi dă energia de care are nevoie întreaga săptămână. "Eu mă relaxez când fac pită, domnişoară", spune Maria Ranf. Ne-a întâmpinat, după cum a promis, cu pită caldă. Însă cuptorul încă  arde. Căci încins este neîntrerupt, de joia până sâmbăta. "Până sâmbătă, la prânz, după târg, nu mai văd patul. Atunci, abia mai număr banii”, mărturi­seşte doamna Maria. Reţeta de care ţine cont când pregăteşte pita este veche de sute de ani, moştenită de la bunică. Cu toate acestea, o personalizează şi o presară cu calm şi plăcere. Ingre­dientele  sunt simple. După ce dă cartofii pe răzătoare, îi frământă. În troacă, pune făina adusă direct de la moară şi pe care o cerne cu sita. După care intră în... ac­ţiu­ne. La ea, fiecare secundă e calculată. "Până frământ, călesc ceapa şi varza pentru lichiu. Când e gata, cealaltă. Totul e pe secunde: o pită în cuptor, alta dospită", poves­teşte femeia. În cuptor, aşază pita direct pe vatră sau în forme. După circa două ore, o scoate şi dă jos coaja neagr[ ce se face. Şi după cum orice se foloseşte, nu o aruncă, ci o foloseşte la cafea sau o bea cu lapte. Din cele mai fine părţi face pesmet.

Secretul: mâinile

Dar doamna Maria Ranf nu merge la Piaţa Ţără­nească "Transilvania" numai cu pită de casă. Ci şi cu lichiu cu prune şi gri`, cu ceapă, brânză sau cu jumeri şi ardei iute. Secretul femeii? Ei bine, nu poate fi vorba de aşa ceva. Pe lângă faptul că - spune ea - pune suflet, nu se foloseşte de cine ştie ce instrumente ori tehnologie, ci urmează tradiţia, apelând la troaca de pită, cenuşerul de cânepă, lopată, dârg şi frecător. "Nu avem ustensile, utilaje. Ci mâini", comple­tează doamna Maria. Aceasta mânuieşte aluatul cu pricepere, îl întoarce şi îl răstoarnă cât şi cum ştie ea. Adică "un ceas frământ la pită. Până chică apă din grindă", ne destăinuie, referindu-se la frunte. Înainte să pornească afacerea cu pita, Maria Ranf şi soţul său, Ioan Ranf, au fost agenţi de pază în Sibiu. Dar nici atunci nu lăsa femeia din mână aluatul şi pregătea prăjituri pentru oamenii din sat. "Când am văzut că s-a deschis târgul, am zis să fac şi eu nişte bani. Am vorbit cu Primăria de aici şi am făcut rost de certificat", ne destăi­nuie femeia. De când face pită, nu îşi cântăreşte ingre­dientele. Ci cunoaşte canti­tăţile din ochi. "La fiecare pâine, o mânuţă de sare", subliniază femeia. Nu stă locului mai mult de jumătate de săptămână. Iar sâmbătă, înainte de a merge la târg... "Fac o baie şi gata", spune Maria Ranf.
La "Transilvania", cei doi au clienţii lor. Cum reţetele nu au în "program" untură, oamenii care ţin regim sunt o parte din publicul - ţintă: "Sunt unii care ne spun: <<Să ştiţi că noi am mâncat pită de la dumneavoastră şi nu ne-am îngrăşat!>> ".

Mult râvnită pe vremuri

Cât popasul ne e în Ţara Secaşelor, Alămorul pare să fie cea mai reuşită destinaţie din punct de vedere culinar. Iar dacă astăzi, bunătăţile sunt moştenite din moşi-strămoşi, oare cum era altădată? Ei bine, asta o aflăm de la tuşa lui Fego. Bătrâna, bucătăreasa sa­tului, îşi aminteşte cu amar de vremurile din tinereţe, când pită nu aveau să "mânce", mămăliga fiindu-le felul principal, dimineaţa, la prânz şi seara. "Nu aveam nici ceas. Ne puneam să vedem umbra. Dacă vedeam umbra dreaptă, era ora prânzului. Mama pleca la plug şi ne lăsa. Cum vedeam că e timpul mesei, fugeam să mâncăm ce ne lăsa. Dar până ajungeam noi, mâncau câinii", povesteşte zâmbind Aniţa Ranf. Aceasta rememo­rează, odată cu bucatele, şi vremea măritişului, când nu cunoştea artele bucătăriei. De pildă, în încercarea sa de a face găluşte de gri`, a reuşit să facă mai degrabă... "gloane". "Aniţă, putem îm­proşca cu ele pân’ la moară la Toto! ", povesteşte femeia replica bărbatului său. Înainte să se căsătorească, tanti Aniţa nu vorbea cu "Culaie" al său decât de trei zile. Dar atunci importantă era negocierea. "Nu deştep­tăciunea", adaugă femeia. Pe atunci, zama de zdrenţe era la modă, iar pită făceau numai de Paşti ori de Rusalii. Era un lux. "La şcoală mer­geam cu cartofi în buzunar. Îi ţineam să ne încălzim şi când ajun­geam, îi scoteam şi mân­cam", reiterează tanti Aniţa, care conchide că tot ceea ce contează acum este că... "Avem o ţâr’ de pită. Acum zicem că o ducem greu, dar nu-i greu".

Adrian, ajutor de nădejde

Pe soţii Ranf, Maria şi Ioan, îi mai leagă ceva, pe lângă gospodărie şi înţelegere: micuţul Adrian. Băiatul are nouă ani şi merge la şcoală, visul său fiind acela de a deveni inginer auto. Vrea să rămână pe plaiurile natale, în Alămor, şi o ajută pe mama sa ori de câte ori are nevoie. "Ajut să ducă pita la dospit şi să o aducă. Mai ung formele", ne mărturiseşte prichindelul.
Pentru fiecare zi de sâmbătă, 200 de kilograme de făină foloseşte gospodina de la 30 km de Sibiu. Pe astea le îmbină, alături de celelalte ingrediente, cu răbdare nemărginită. "Doar aşa poate ieşi pita noastră", încheie femeia..

http://www.tribuna.ro 

Extractul de sunatoare

 http://herbagetica.ro/

Extractul de sunatoare
Este genul de remediu pe care persoanele care sunt supuse la un stres psihic intens, care au tulburari de somn sau care au o meteosensibilitate accentuata este bine sa il aiba mereu la indemana.

… si se usuca la umbra

Se obtine din tinctura de parti aeriene de sunatoare, din care se evapora complet alcoolul, ramanand o pulbere brun-rosiatica, extrem de concentrata in principii active, cu un miros specific: extractul de sunatoare. El contine de cateva ori sau zeci de ori mai multe principii active decat simpla pulbere sau decat tinctura. Mai mult, aceste principii active sunt asimilate integral de organism, si nu doar in proportie de 15-25%, ca in cazul simplei pulberi. Ca atare, extractul este “medicamentul” cel mai concentrat care se poate obtine din sunatoare, asa incat nu este de mirare ca toate studiile la care vom face referire in cele ce urmeaza au folosit aceasta forma de administrare. La noi in tara, extractul de sunatoare se gaseste combinat in proportii egale cu pulberea de iarba de sunatoare, sub forma unor capsule, cu o eficienta terapeutica remarcabila. Asocierea la extract a pulberii ajuta pacientul sa beneficieze de proprietatile naturale, originare ale plantei, eficientizand tratamentul. Dozele necesare de capsule cu extract vor fi precizate la fiecare tip de afectiune in parte.

Pulberea de sunatoare

Se macina foarte fin, cu rasnita electrica de cafea, tulpinile uscate de sunatoare, dupa care se cern printr-o sita fina (cum ar fi cea pentru faina alba). Depozitarea pulberii obtinute astfel se face in borcane de sticla inchise ermetic, in locuri intunecoase si reci, pe o perioada de maximum 15 zile (deoarece substantele active se oxideaza relativ repede). De regula, se administreaza de 4 ori pe zi cate o lingurita rasa, pe stomacul gol, la orele 7, 13, 19 si 22.
Infuzia combinata de sunatoare

In jumatate de litru de apa se pun la macerat vreme de 8-10 ore 3-4 linguri de sunatoare maruntita, dupa care se filtreaza. Preparatul rezultat se pune deoparte, iar planta ramasa se fierbe in inca jumatate de litru de apa, vreme de cinci minute, dupa care se lasa sa se raceasca si se filtreaza. In final se amesteca cele doua extracte, obtinandu-se aproximativ un litru de infuzie combinata de sunatoare, care se foloseste intern (1-2 cani pe zi).

Uleiul de sunatoare

In jumatate de litru de ulei de masline, de samburi de struguri sau de susan, se pun 10 linguri de flori de sunatoare uscata si maruntita nu foarte fin. Se lasa amestecul sa macereze la soare, vreme de 2 saptamani, dupa care se filtreaza, iar preparatul obtinut se trage intr-o sticla inchisa la culoare, care se pastreaza in locuri intunecoase si reci.
Tratamente preventive
* Diabetul - ultimele teorii despre aparitia diabetului arata ca de multe ori la baza acestei afectiuni se afla un dezechilibru emotional. Se pare ca oamenii supusi la stres, la emotii de tipul dezamagirii, tristetii, disperarii ajung sa aiba tulburari ale functiei pancreasului, care, repetate in timp, conduc la imbolnavire. Zaharul rafinat si dulciurile concentrate consumate in exces duc, si ele, la diabet, fiind cel mai la indemana drog, pentru a determina eliberarea unor substante (neurotransmitatori) in organism, care sa compenseze pe moment starile psihice negative.

Pulberea se pastreaza in borcane bine inchise

Asadar, daca nu vrem sa devenim diabetici, trebuie sa ne tinem stresul sub control, cu mijloace naturale, iar sunatoarea este, poate, cel mai la indemana. Se administreaza pulberea cate 3 lingurite pe zi, in cure de 2-4 saptamani, in perioadele cu stres ridicat ori in care ne confruntam cu o tensiune emotionala pronuntata.

* Indigestia, dispepsia, sindromul colonului iritabil - persoanele care sunt predispuse la aceste afectiuni ar trebui sa faca, de 2-3 ori pe an, o cura cu infuzie combinata de sunatoare si busuioc (Ocimum basilicum). Se administreaza cate un litru pe zi, in cure de 30 de zile. Acest remediu este un tonic digestiv bland, previne tulburarile gastrice si intestinale datorate stresului, regleaza apetitul.

* Atacurile de panica - mai multe studii de caz arata ca o cura cu extract de sunatoare (cate 800-1200 mg pe zi), facuta vreme de 4 saptamani, ajuta la prevenirea acceselor paroxistice de teama. Extractul din aceasta planta ajuta la tinerea sub control a emotiilor negative, amelioreaza fobiile si induce o stare de tonus psihic si mental care ajuta pacientul sa isi controleze frica.

* Tromboflebita - o clasa de substante active, numite cumarine, continute de sunatoare ajuta la prevenirea formarii cheagurilor de sange si a migratiei acestora. Ca atare, se recomanda capsulele cu extract de sunatoare, cate 4-6 pe zi, in cure de 30 de zile, urmate de 15 zile de pauza, pentru a preintampina aparitia acestei afectiuni. Acelasi extract de sunatoare este un foarte bun adjuvant pentru cei care vor sa se lase de fumat, in conditiile in care acest viciu este un factor de risc important pentru tromboflebita.

Tratamente interne

* Meteosensibilitatea - mai multe studii arata ca pacientii care se confrunta cu stari de neliniste, dureri de cap, tulburari de somn si de concentrare, din cauza fenomenelor meteorologice, beneficiaza din plin de pe urma tratamentului cu sunatoare. Cel mai bine raspund la tratament pacientii care sufera din cauza vremii mohorate, cu ceata si lumina redusa, sunatoarea inducand o stare de tonus psihic, vioiciune si optimism. Se administreaza extractul de sunatoare, cate 800-1000 mg pe zi, in cure de maxim 6 saptamani, urmate de 2 saptamani pauza.
* Tulburarile obsesiv-compulsive - se administreaza capsulele cu combinatia de pulbere si extract de sunatoare, cate 4-6 pe zi, in cure de doua luni, urmate de o luna de pauza. Numerosi pacienti care au luat sunatoare pentru a se trata de alte afectiuni au remarcat efectele pozitive ale sunatoarei in cazul acestor tulburari. Studiile oficiale facute pe aceasta tema sunt deocamdata putine si contradictorii, dar pe baza observatiilor practice facute de medici se poate afirma cu siguranta ca in unele cazuri, cu ajutorul sunatoarei, se pot obtine rezultate pozitive pentru eliminarea acestor tulburari sau macar pentru reducerea intensitatii si frecventei lor.

* Anxietatea - este un domeniu in care sunatoarea nu este atat de eficienta ca in cazul depresiei, dar sunt numerosi pacientii care au obtinut rezultate incurajatoare, folosind aceasta planta. Se recomanda alternarea administrarii de sunatoare (cate 4-8 capsule pe zi) cu passiflora (Passiflora incarnata), in cure de cate patru saptamani fiecare.

* Obezitatea si ingrasarea pe fondul dezechilibrelor emotionale - este necesar sa spunem in acest context ca, de fapt, nu exista practic persoana care sa se confrunte cu probleme de greutate si care sa nu aiba o problema afectiva care sa stea la baza acestei tulburari de apetit alimentar. De aceea, multi medici din Germania si din Statele Unite au obtinut rezultate remarcabile, tratand pacientii obezi cu sunatoare. Conferind o stare de tonus psihic si de vigilenta, reducand simtitor suferinta produsa de reducerea cantitatii de hrana, creand dispozitia pentru o viata activa si pentru sport, sunatoarea este o adevarata planta anti-obezitate. Prin tratamentul cu ea nu se urmareste doar pierderea catorva kilograme, care se pun la loc la prima criza afectiva compensata cu mancare din belsug, ci se ajunge mult mai aproape de radacina problemei, care este stilul de viata. Se administreaza extractul de sunatoare, cate 1-1,2 grame pe zi, luate fractionat, in reprize, cu 30-60 de minute inainte de masa.
* Colita de fermentatie - se administreaza pulberea de sunatoare, cate o lingurita rasa, de patru ori pe zi, in cure de 30 de zile, urmate de 21 de zile de pauza. Sunatoarea se ia pe stomacul gol, inainte de masa, ori la minim doua ore dupa ce am mancat. Principiile active ale plantei reduc numarul de bacterii de fermentatie din intestin, regland astfel flora, refac epiteliile si elimina inflamatia. De asemenea, tratamentul cu sunatoare ajuta la controlul stresului psihic, care este printre principalii factori care conduc la aparitia, agravarea sau la recidiva colitei de fermentatie.

Uleiul de sunatoare se macereaza la soare

* Hepatita virala, cronica si acuta - mai multe studii arata ca unele substante active din sunatoare (hipericina si hiperforina in special) ataca virusii care produc hepatita de tip B si C. Testele de medicina experimentala facute in acest sens sunt promitatoare, insa studiile clinice inca nu au fost terminate. Ceea ce se poate spune insa cu siguranta in momentul de fata este ca sunatoarea, fie si doar ca adjuvant, e de un real folos in tratamentul hepatitei. Ea reduce ritmul de evolutie a bolii, ajuta la tinerea sub control a tensiunilor emotionale, care sunt foarte periculoase in cazul celor cu probleme hepatice, protejeaza ficatul de procesele destructive. Se recomanda extractul de sunatoare, cate 1 gram pe zi, in cure de 6 saptamani, urmate de alte 3 saptamani de pauza.

* Insomnie - in mai multe studii facute in institute din Canada, din Germania si din Marea Britanie s-a analizat felul in care influenteaza sunatoarea somnul. S-a constatat, astfel, ca sunatoarea nu ne ajuta sa adormim mai repede, in schimb, mareste perioada de somn profund fara vise (faza cea mai odihnitoare a somnului), mareste productia de melatonina (hormonul somnului odihnitor), face trezirea de dimineata mai usoara. Se administreaza extractul de sunatoare, cate 400 mg, de 3 ori pe zi, ultima doza la ora 22. Este un tratament simplu, care va face somnul mai odihnitor si mai regenerant, chiar daca nu va mari semnificativ perioada de timp in care dormim.
* Dependenta de alcool si de nicotina - animalele de experienta tratate cu sunatoare, dupa ce li se indusese dependenta de alcool sau de nicotina, au prezentat mult mai putine simptome negative, odata ce aceste droguri au fost sistate brusc. In practica s-a constatat ca pacientii care au hotarat sa se lase de aceste vicii au sanse mult mai mari de reusita, daca urmeaza un tratament cu sunatoare, care pe de o parte reduce suferinta perioadei de adaptare, iar pe de alta parte ajuta la mobilizarea resurselor psihice, pentru a depasi acest moment. Cu alte cuvinte, desi nu tine locul drogurilor si nici nu este un substitut de vointa, sunatoarea este de un real folos pentru depasirea pragului dependentei. Se administreaza extractul de sunatoare, cate 1,5 grame in prima saptamana de tratament, reducandu-se in urmatoarele saptamani doza, pana la 1 gram pe zi. O cura dureaza 6 saptamani si va fi urmata de alte 3-4 saptamani de pauza, dupa care tratamentul se reia.
* Sindromul premenstrual - observatiile facute pe paciente, de catre medicii americani Bratman (1997) si Rosenthal (1999), arata ca dispozitia psihica a femeilor cu sindrom premenstrual este mult imbunatatita cu ajutorul sunatoarei. Sunt reduse simptome cum ar fi iritabilitatea psihica, depresia, deficitul de atentie si de concentrare, hiper-excitabilitatea psihica, toate corelate cu perioada de dinaintea menstrelor sau chiar din timpul menstrelor. Aceiasi medici au remarcat efecte similare ale sunatoarei in cazul tulburarilor de premenopauza. Se administreaza pulberea de sunatoare, cate o lingurita de patru ori pe zi, in cure de 28 de zile, cu 10-14 zile de pauza.

Aplicatii externe

* Arsuri de gravitate mica si medie - la prima aplicatie se face o spalare cu un tampon de vata foarte bine umezit cu tinctura de sunatoare. Imediat dupa ce se usuca pielea, se aplica ulei de sunatoare din belsug. Zilnic se fac 2-3 asemenea aplicatii, avand grija ca 24 de ore dupa folosirea preparatului cu sunatoare pielea sa nu fie expusa la soare.

* Vanatai - se tine o compresa cu tinctura de sunatoare pe zona afectata. Va fi diminuata senzatia de durere, leziunea se va vindeca mai rapid si va fi mai putin evidenta in diferitele faze ale vindecarii.

* Rani deschise - se face o spalare cu tinctura de sunatoare, dupa care se lasa rana la aer, pentru a se cicatriza rapid. Se fac 2-3 asemenea aplicatii pe zi. Reduc durerea, previn infectia si accelereaza procesul de vindecare si de cicatrizare.

* Dermatita atopica - se fac de trei ori pe zi aplicatii cu ulei de sunatoare, pana la vindecarea completa. Mai multe studii au confirmat actiunea vindecatoare a sunatoarei in aceasta afectiune.

Reactii adverse la tratamentul cu sunatoare

Dat fiind faptul ca deja exista milioane de utilizatori constanti ai sunatoarei, efectele adverse ale acestei plante sunt foarte bine cunoscute. Toate studiile facute pana acum arata ca procentajul celor care au reactii adverse este foarte redus (sub 5% la sunatoare, fata de 31% la medicamentele alopate), iar aceste reactii sunt minore. Cel mai frecvent apare sensibilitatea excesiva a organismului la lumina (fotosensibilitatea), in special la lumina solara, care poate produce arsuri pe piele, disconfort ocular, dureri de cap. De aceea, persoanele care fac tratament cu sunatoare nu se vor expune la soare intre orele 11 si 18. Alte posibile efecte adverse ale tratamentului intern si extern cu sunatoare sunt uscarea gurii, ameteli temporare, eruptii pe piele si mancarimi temporare, foarte rar dificultate in adormire, tulburari gastro-intestinale. In literatura de specialitate sunt mentionate si cateva cazuri izolate (raportate la milioane de ulitizatori) de agravare a tahicardiei, a simptomelor anxietatii, a tulburarilor de concentrare, a depresiei celor care deja luau medicatie chimica pentru aceasta afectiune.
Precautii si contraindicatii la tratamentul cu sunatoare
Prima contraindicatie la aceasta planta este pentru cei care in paralel iau medicamente de sinteza contra depresiei si anxietatii, contra insomniei, contra epilepsiei, contra infectiei cu HIV.

Exista posibilitatea sa aveti alergie la aceasta planta, motiv pentru care la inceput veti lua sunatoare in doze mici (o zecime din doza normala), marind treptat doza, pana la cea prescrisa. Alergia la sunatoare se manifesta prin eruptii pe piele, dureri sau senzatie de jena gastro-intestinala.

De regula, un tratament dureaza intre una si trei luni, dupa care se face o pauza de 2-4 saptamani, iar apoi tratamentul se poate relua. Respectati cu strictete aceasta recomandare! In caz contrar, pot aparea nevralgii, tulburari de somn, iritatii ale tegumentelor si alte simptome. Sunatoarea nu da dependenta, iar studiile arata ca efectele sale se mentin pe o durata de timp considerabila, dupa incetarea tratamentului.

Extractul de sunatoare si depresia
Studiul pe care l-am mentionat la inceputul articolului si care a fost coordonat de catre profesorul doctor H. Woelk este doar unul dintre zecile care probeaza valoarea extractului de sunatoare in tratamentul depresiei. Multe alte cercetari, de o amploare mai mica sau mai mare, confirma faptul ca sunatoarea este extrem de eficienta in lupta cu diferite forme ale depresiei, precum si cu complicatiile sale psiho-emotionale. Din acest motiv, extractul de sunatoare a ajuns sa fie medicamentul cel mai administrat in Uniunea Europeana, contra acestei afectiuni. Chiar si in refractara America, unde industria chimico-farmaceutica are o influenta covarsitoare, prescriptia acestei plante sub forma de extract a ajuns sa fie prima optiune terapeutica pentru multi psihiatri cu pacienti depresivi. Ce face extractul de sunatoare mai exact? In primul rand, determina scoarta cerebrala sa elibereze anumiti neurotransmitatori, niste substante naturale, care ne induc stari emotionale pozitive: optimism, entuziasm, tonus. Apoi, aceasta planta atenueaza, prin mecanisme neurologice doar partial cunoscute, sentimentele de pesimism, de gol interior, de vinovatie paralizanta. Studiile facute pe pacienti depresivi, care au luat sunatoare, au aratat ca deja dupa doua saptamani de cura, cei mai multi depaseau starea de astenie, capatau incredere in fortele proprii, incepand sa renunte la acea auto-evaluare negativa, care este una dintre caracteristicile principale ale acestei afectiuni. In timpul curei de sunatoare se administreaza extractul asociat, pentru un efect mai bun si pentru evitarea reactiilor adverse, cu pulberea de planta, in proportii egale. Doza zilnica de extract va fi cuprinsa intre 600 si 1200 mg, administrata in trei reprize, pentru o perioada de 4-6 saptamani, urmate de alte doua saptamani de pauza, dupa care administrarea se poate relua.”

Ilie Tudor

How to make a pie like in Romania

It is delicious! Try this!

Davidoni - magnetic fertilizer

 Inventatorul îngrăşământului magnetic, timişeanul Ioan Davidonihttp://www.davidoni.ro/produse/ingrasamant-magnetic-ecologic.html, a declarat luni, pentru AGERPRES, că săptămâna trecută Laboratoarele Institutului de Chimie din Cluj au confirmat capacitatea de regenerare a celulelor şi reglarea funcţiilor organelor bolnave din organismele ce au consumat coacăze crescute în soluri tratate cu îngrăşământ magnetic.
El spune că studiile au fost efectuate cu aparatură de ultimă generaţie, respectiv, cu gascromograful, spectrofotometrul şi cu spectrometrul.
'Aceste fructe de coacăze au fost supuse analizelor şi a reieşit că regenerează celula şi reglează energetic organele bolnave din organism, dacă sunt ingerate. Până acum, nu se ştia în ce fel acţionează', a declarat Davidoni.
Potrivit inventatorului, s-au efectuat patru probe: pe fructe tratate cu îngrăşământ magnetic, cu octograma magnetică aşezată în tufele de arbuşti, pe cele tratate cu îngrăşământ cu granule multicompozit, dar şi pe fructe fără îngrăşământ.
'Se ştie că din cauza radioactivităţii mari din mediu, concentraţia de fier a scăzut la toate fructele şi plantele. La spanac, de exemplu, a scăzut de la 150 mg/kg la 2 mg/kg, în ultimii 40 de ani. La coacăze, fructele fără îngrăşământ magnetic au avut 9 mg/kg, iar la cele tratate cu îngrăşământ a crescut cu 60%, până la 15 mg/kg', a explicat Davidoni.

El menţionează faptul că s-au realizat douăzeci de măsurători, amintindu-le pe cele mai importante: carenele (compuşi chimici volatili din factorul de miros şi de gust ale fructului), care au crescut de la 100 mg/kg la 1.200 mg/kg, terpinele (dau mirosul fructului) au crescut de la 100 mg/kg la 1.398 mg/kg şi meta-felandrenele, care au crescut de la 100 mg la 1.129 mg/kg.

'Toţi specialiştii au spus că sunt compuşi vii care asigură regenerarea corpului şi întinerirea celulelor organice ale omului', a afirmat 'omul cu idei'.

Ioan Davidoni susţine că, dacă România ar vinde licenţele inventatorilor autohtoni, ţara şi-ar achita datoriile în maximum un an. Inventatorul timişean, distins cu numeroase medalii de aur şi argint la Saloanele Internaţionale de Inventică de la Bruxelles, Geneva, Hanovra sau Zagreb, are o teorie pe care îşi bazează afirmaţiile.

'În lume sunt peste 300 de state, jumătate din ele ar putea cumpăra îngrăşământul magnetic, pentru că fiecare ţară are o zonă agricolă, cât de mică. O licenţă se vinde cu o sume ce variază între 40 şi 500 de milioane de euro. Îngrăşământul magnetic ar putea fi vândut la circa 200 de state, chiar la cel mai mic preţ, respectiv, la 40 de milioane de euro licenţa. În plus, pe piaţa internă ar putea fi comercializat, chiar en detail, la kilogram, pentru că fiecare are acasă o floare', a spus Ioan Davidoni.

Deşi roadele inteligenţei sale sunt recunoscute în lume, Davidoni se consideră ignorat, în ţară, de oameni care - spune el - fie nu înţeleg importanţa descoperirilor sale, fie nu doresc să se implice.

Principala sa nemulţumire este aceea că statul nu-i plăteşte taxa internaţională de protecţie a mărcilor sale, astfel că ideile sale, deşi sunt omologate intern, la OSIM, sunt furate de străinii care nu pierd ocazia să le şi aplice, sub diverse forme.

Inventatorul îngrăşământului magnetic, ecologic, este dispus să vândă Statului Român licenţa pentru acest produs cu 1 euro, în schimbul achitării taxei de protecţie internaţională a mărcii.

'Taxa internaţională de protecţie variază între 200.000 - 250.000 de euro', a precizat inventatorul.

Acum, inventatorul din Făget are comandă să fabrice cinci tone de îngrăşământ magnetic pentru culturile de viţă de vie ale unui om de afaceri din Austria şi una de 17,5 tone, pe care doreşte să le cumpere un întreprinzător din Bacău.
Ioan Davidoni a început să studieze acest îngrăşământ ecologic din 2006, experimentând cele trei tipuri de îngrăşământ (cristalin, lichid şi cel cu granule multicompozit).

El susţine că legumele şi fructele ce cresc în soluri tratate cu astfel de îngrăşăminte numite generic 'magnetice', nu sunt nocive pentru organismul uman, pentru că nu conţin nimic toxic, puritatea elementelor din interior fiind de 98%, elemente naturale, un procent cu mult superior faţă de piatra meteoritică, ce are doar 57% puritate - şi care este elementul activ ce oscilează pe acest îngrăşământ.

'Rezultatele analizelor de la Cluj sunt o confirmare a teoriilor mele şi care îmi aduc, nu doar mulţumirea morală, ci şi dreptul de a-l pune în comerţ, precum şi puterea şi forţa de a convinge populaţia să folosească acest îngrăşământ. Sunt câteva ţări care doar au auzit de îngrăşământul meu şi în 30 de zile l-au băgat în producţie', subliniază inventatorul.
Faptul că, în ţară, nu se pune mare preţ pe invenţia sa, este interpretată de Ioan Davidoni, în primul rând, ca lipsă de conştiinţă naţională şi remarcă faptul că acest lucru se întâmplă doar la noi: 'un om care este medaliat la Saloanele Internaţionale de Inventică să fie nerespectat în propria ţară. Să devorezi, cu atâta sete şi zel valorile'.

'În toate ţările lumii există legislaţie împotriva împiedicării, prin orice formă, a activităţii unui inventator, considerându-se un act antinaţional. În România, nu există o legislaţie care să-i protejeze temeinic pe inventatori împotriva şacalilor', spune, dezamăgit, electronistul inventator.

Davidoni şi-a plătit din buzunarul propriu experimentele, prima sponsorizare primind-o pentru îngrăşământul magnetic ecologic, în valoare de nouă milioane de lei, din partea unei societăţi private.
Sursa:AGROMANIA

Galbenul rapitei

De ce am postat aceasta la Belsug romanesc?Pentruca in drumurile mele prin tara,galbenul rapitei mi-a bucurat ocgiul si sufletul;sufletul,ca se mai lucreaza pamantul in tara noastra, ochiul pentru ca este culoarea care este rupta din soare.
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------

Proprietati biologice si chimice:
Rapita colza este planta anuala sau bienala cu radacina pivotanta bine dezvoltata, cu putine ramificatii laterale. Ea patrunde pâna la 60-80 cm adâncime. În conditii favorabile, radacina poate ajunge la adâncimi mult mai mari uneori pâna la 300 cm. Patrunderea radacinilor în adâncime este influentata de numerosi factori ca: textura, fertilitatea si umiditatea în sol precum si de tehnica de cultivare. Radacinile laterale sunt raspândite pe un diametru de 20-40 cm. Cea mai mare parte din masa de radacini este raspândita la adâncimea de 25-45cm.

Tulpina este erecta, înalt 1,3-1,5 m rareori 2 m si bine ramificata. Numarul de ramuri variaza între 5 si 10. Frunzele rapitei au diferite forme cele de la baza sunt petiolate, lirate, penat sectate . Frunzele din mijloc sunt sesile si lanceolate, iar cele de la vârf au forma oblong-lanceolata cu baza cordat ampexicaula, fiind, de asemenea, sesile.
Frunzele bazale sunt formate din 2-4 perechi de lobi marunti ovali sau triunghiulari, în afara de lobul principal care este mult mai mare.

Înflorescenta rapitei este un racem alungit. Florile sunt destul de mari cu petale de culoare galbena, cu nuante diferite arcuite pe tipul 4:4 sepale eliptic- alungite, patru petale rotunjite la partea superioara, 6 stamine si un pistil format din doua carpele unite, un ovar inferior cu doua loji false, datorita unui perete fals, despartitor. În fiecare loja se gasesc 10-40 ovule prinse de peretii ovarului. Ovarul este prelungit printr-un stil scurt cu un stigmat capitat.

Polenizarea la rapiţă este încrucişată deşi de multe ori are loc autopolenizarea, uneori chiar în proporţie de 30%. Insectele polenizatoare sunt mai ales albinele; de aceea se recomandă aşezarea stupilor în apropierea lanurilor de rapiţă.

Fructul este o silicvă subţire, lungă de 5-10 cm, netedă, despărţită longitudinal în două compartimente printr-un perete median. Silicva se termină cu un rostru subţire şi scurt. Numărul de silicve pe o plantă de rapiţă poate ajunge până la
800. În fiecare fruct se formează între 10 şi 25 seminţe, uneori chiar 30.


Seminţele sunt neregulat sferice, de culoare cafenie închis, cenuşie închis sau neagră. Tegumentul lor este reticular având mici alveole pe suprafaţa lui, MMB este de 3-4,5 g iar MH de 64-68 kg.






Compoziţia chimică
În funcţie de soi şi condiţiile de vegetaţie, compoziţia chimică a seminţelor, se caracterizează printr-un conţinut de:

• 33-49% grăsimi
• 19-20% proteină brută
• 17-18% extractive neazotate

Conţinutul seminţelor de rapiţă colza în ulei trece de 40 % la soiuri libere de acid erucic (tip“0”). În cultură comparativă la ICCPT Fundulea, conţinutul de ulei a fost cuprins între 43,8 şi 47,2%. La soiurile libere de acid erucic şi de glucozinolaţi (tip“00”), conţinutul de ulei a fost între 43,3 şi 48,3%. La soiurile cultivate în ţara noastră conţinutul de ulei în seminţe este de 44,5-45,8%. În general conţinutul de ulei la seminţele de colza sunt cuprinse între 43-48%.






» SUS

Cultivarea

Sistemul de lucrare a solului pentru culturile de rapiţă
Arătura normală executată la adâncimea la care să nu se scoată bulgări, de obicei la 18-20 cm, după pajişti şi 20-
22 cm după trifoi.

1. Discuirea imediat după arat cât încă solul este reavăn.
2. Pregătirea patului germinativ prin lucrări repetate cu grapa cu discuri. Ultima lucrare se face la adâncimea de
semănat şi perpendicular pe direcţia de executare a semănatului.
3. Folosirea tăvălugului inelar, înainte sau după semănat. Lucrarea este facultativă, dar utila îndeosebi în
toamnele secetoase şi pe soluri argiloase.

Sămânţa şi semănatul
Sãmânţa, ca şi soiul utilizat, constituie un factor biologic deosebit de important pentru eficienţa cultivării rapiţei. De fapt, sămânţa cuprinde în embrionul ei toate însuşirile valoroase ale soiului. În plus, sămânţa trebuie să îndeplinească o serie de alte însuşiri, care odată îndeplinite, au ca scop o răsărire în câmp uniformă şi rapidă, obţinerea unor plante viguroase, sănătoase, cu înrădăcinare profundă.

Sămânţa de rapiţă pentru semănat trebuie să fie proaspătă, din anul însămânţării, cu puritate de cel puţin 98% şi capacitate de germinaţie de cel puţin 85% şi cu MMB cât mai mare. După trei ani sămânţa de rapiţă îşi pierde
facultatea de germinaţie.

Se seamănă cu semănătorile de cereale păioase: SUP-21, SUP-29, SUP-48.

Pentru tratarea seminţelor înainte de semănat se recomandă produsul Rapcol TZ 46 (6 kg la 100 kg seminţe) sau cu unul din produsele: Sumilex WP, Rovral 50 WP, Ronilan 50 WP în doza de 1 kg/t, Tiradin 70 PUS + Captan
50 WP (300 g + 300 g / 100 kg seminţe).

Epoca de semănat. Din cercetările efectuate în ţara noastră a reieşit că pentru vegetaţia din toamnă rapiţa colza are nevoie de 800-900 grade temperaturi active mai mari de zero grade. Cu această cantitate de căldură şi condiţii de umiditate corespunzătoare planta formează o rădăcină puternică şi o rozetă din 6-8 frunze bine dezvoltate, stare biologică ce îi conferă plantei rezistenţă la factorii nefavorabili din timpul iernii, îndeosebi la temperaturile scăzute. Condiţiile menţionate se realizează prin semănatul rapiţei colza în perioada 5-15 septembrie în zona de sud a ţării şi 1-10 septembrie în celelalte zone. Ca regulă generală în zonele din afara Câmpiei Române şi Câmpiei Banatului semănatul rapiţei colza poate începe după 20 august. În Câmpia Română şi Câmpia Banatului semănatul începe după 1 septembrie.

Cantitatea de seminţe la hectar prin care se asigură desimea optimă a plantelor este dependentă de soiul utilizat şi condiţiile culturale. Având în vedere că la o masă de 1000 boabe de 5 grame şi o capacitate de germinaţie de 85% înseamnă că la 6 kg revin la metru pătrat 102 seminţe germinabile, la 8 kg 136, iar la 10 kg 170. Ţinând seama de pierderile de plante care se pot înregistra pe timpul iernii, este necesar ca la metru pătrat să se asigure în jur de 150 seminţe germinabile, ceea ce înseamnă cel puţin 12 kg/ha asigurându-se astfel cel puţin 100 plante recoltabile la metru pătrat.

Distanţa între rânduri. Se obişnuieşte ca la noi în ţară rapiţa să fie semănată la 12,5-25 cm între rânduri. În ţările din Europa distanţele variază astfel în Italia distanţa de semănat între rânduri este de 12,5-35 cm. În general, tendinţa este de a se reduce distanţă între rânduri şi de a se mării desimea culturii, în toate zonele de cultură din Europa.

Adâncimea de semănat variază după textura şi umiditatea solului. În solurile grele şi umede sămânţa se îngroapă la adâncimea de 2-3 cm; când solul este uscat sămânţa se seamănă cu 1-2 cm mai adânc.

Lucrările de întreţinere
Lucrările solului după semănat au ca scop completarea realizării calitative a patului germinativ prin lucrări ale solului (tăvălugire, eliminarea excesului de umiditate), combaterea buruienilor a bolilor şi dăunătorilor.

  preluare

http://utcnrapita.wz.ro/rapita.php

Tratament pentru Varice (Ceai, Tinctură, Cremă) (30 zile)

Tratament pentru Varice (Ceai, Tinctură, Cremă) (30 zile) Si nu uita,leacurile sunt la indemana ta!

Exhibition Fair - Romanian agriculture (Targul INDAGRA , 2010)

Romania-The country where the man is rewarded by the nature!

















































































Targul INDAGRA 2010 a fost o revenire la miresme si traditii pur romanesti, la belsug si bunastare, la natural si sanatos, la vigoare si bucurie. Cateva ore bune am uitat de secolul XXI, de tehnologie, de politic si poluare si mi-am incarcat fiinta cu tot cea ce este autenticul romanesc.