Crafty.ro - vinzi si cumperi handmade

luni, 30 decembrie 2013

Colindam pe blog!

Da,da,colindam pe blog sau mai exact si pe blog,caci poate asa nu lasam sa  se stinga lumina aprinsa de strabunii nostri.
Plugusorul celor mici
Maine anul se-noieste
Plugusorul se porneste
Si incepe a brazda
Pe la case a ura.

Iarna-i grea, omatu-i mare,
Semne bune anul are;
Semne bune de belsug,
Pentru brazda de sub plug.
Manati, mai!

Doamne, binecuvinteaza
Casa care se ureaza!
Anul nou cu bucurie
Intru multi anis a va fie!
Manati, mai!

De urat am mai ura
Dar ni-i ca vom insera
Si noi suntem mititei
Ne mananca cainii rai.
Manati, mai!

Cand vom mai veni, la anu’
Sa va gasim infloriti
Ca merii, ca perii,
In toiul primaverii
Ca frunza de vie
In postul Sfintei Mariei.
Aho!
Primiti cu Plugusorul?
Aho, aho, copii si frati
Stati putin si nu-manati,
Langa boi v-alaturati
Si cuvantul mi-ascultati:

S-a sculat mai an
Badica Traian
Si-a incalecat
Pe-un cal invatat,

Cu numele de Graur,
Cu seaua de aur,
Cu frau de matasa,
Cat vita de groasa.

Si in scari s-a ridicat,
Ca s-aleaga-un loc curat
De arat si semanat.
Si-n curand s-a apucat,

Campul neted de arat,
in lungis
Si-n curmezis
S-a apucat intr-o joi,
C-un plug cu doisprezece boi:

Boi bourei
in coada cu dalbei,
in frunte tintatei.
Manati flacai: hai, hai!

Ziua toata a lucrat,
Brazda neagra a rasturnat
Si prin brazde-a semanat
Grau marunt si grau de vara,
Sa dea Domnul sa rasara.

Si cand lucrul a sfarsit
Iata, mare, s-a starnit,
Un vant mare pe pamant
Si ploi multe dupa vant,

Pamantul de-a racorit
Si samanta a-ncoltit
La luna, la saptamana
isi umplu cu aur mana.

Si se duse ca sa vada
De i-a dat Dumnezeu roada
Si de-i graul rasarit
Si de-i spicul aurit.
Manati flacai: hai, hai!

Traian iute s-a intors…
Si din grajd pe loc a scos
Un alt cal mai nazdravan,
Cum ii place lui Traian:

Negru ca corbul
Iute ca focul,
De nu-l prindea locul;
Cu potcoave de argint
Ce sunt spornici la fugit.

El voios a-ncalecat,
La Tighina a plecat
Si otel a cumparat
Ca sa faca seceri mari
Pentru seceratori tari.
Si sa faca seceri mici
Pentru copilasi voinici.

Si-a strans fine si vecine
Si vreo trei babe batrane,
Care stiu randul la pane;
Si pe camp i-a dus
Si pe toti i-a pus,
La lucrul pamantului in racoarea vantului.

Ei cu stanga apucau
Si cu dreapta secerau
Si prin lan inaintau
De parea ca inotau.
Manati mai: hai, hai!

Altii in urma lor legau
Si clai mandre ridicau,
Apoi carele-ncarcau
Si pe toate le carau
in capul pamantului,
in bataia vantului.

Arie pe loc faceau
Si graul il treerau;
Harabale incarcau
Si la moara le porneau.

Si turnau deasupra-n cos
Grau maruntel de cel ros,
De sub piatra in covata
Curgea faina curata.

Traian mult se bucura,
Zeciuiala morii da
Si voios se inturna.

Iara mandra jupaneasa
Auzea tocmai din casa
Chiotul flacailor
Scartaitul carelor.
Manati mai: hai, hai!

in camara ea mergea
Si din cui isi alegea
Sita mare si cam deasa
Tot ca panza de matasa

Si cernea, mare, cernea,
Ninsoare se asternea;
Apoi pane plamadea
Si-o lasa pana dospea;

Colacei ca invartea
Pe lopata mi-i culca
Si-n cuptor mi-iarunca;
Apoi iara cu lopata,
Rumeni ii scotea si… gata!

Atunci ea-mpartea vreo cinci,
La flacaii cei voinici
Si-mpartea trei colacei
La copiii mititei.
Manati mai: hai, hai!

Cum a dat Dumnezeu an,
Holde mandre lui Traian,
Asfel sa dea si la voi
Ca s-avem parte si noi.

Sa va fie casa, casa;
Sa va fie masa, masa;
Tot cu mesele intinse
Si facliile aprinse.
Si la anul sa traiti,
Sa va gasim infloriti,

Ca merii,
Ca perii,
in mijlocul verii,
Ca toamna cea bogata
De toate-ndestulata.
Aho, aho!

Sorcova
Sorcova vesela,
Sa traiti, sa-mbatriniti,
Ca un mar, ca un par,
Ca un fir de trandafir,
Tare ca piatra,
Iute ca sageata,
Tare ca fierul,
Iute ca otelul,
Pricuri, pricuri revarsate,
Nici cocosii n-au cintat,
Nici noi n-am intarziat.
Cite cuie sint pe casa,
Atitia galbeni pe masa,
Cite frunze de stejar,
Atiti bani in buzunar.
Cite flori sint pe pamint
Toate merg la juramint,
Numai floarea soarelui
Sade-n poarta raiului
Si pazeste pe Cristos
Ca pe-un trandafir frumos.
Raiule, gradina dulce,
Nu te-ndura a te duce
De mireasma florilor
De dulceata pomilor.
Bate vintul pe din fata
Umple casa de dulceata.
Bate vintul pe din dos
Umple casa de miros
Sa traiti!
La multi ani!
Sa ne dati si noua bani!
La multi ani! Fiti fericiti!
Jocul caprei

Vine capra de la munte
Cu steluta alba-n frunte
Are-n coarne ramuri multe
Si mai mari si mai marunte!

Pe munte ca florile
Pasc ciobanii caprele.
Bine-I sade caprei mele
Cu hurmuz si cu margele
Frumoasa-I caprita mea
Cu covor si cu basma

Ta, ta, ta, caprita, ta
A trecut cerbul Carpatii
Ca sa joace la toti fratii
Cu covor impiestritat
Cu luceferi instelat.

Pe campul cu floricele
Pe ape cu pietricele
Din copite scanteia
Cararile deschidea
Lumea-ntreaga bucura
Ta, ta, ta, caprita, ta.

Cu covor si cu basma
Pentru anul care vine
s-auzim numai de bine
La anul si la multi ani!

Jocul caprei (Neamt)

Ta, ta, ta, caprita, ta
De la munte tea-u adus
Cu cercei si cu hurmuz
Cu cercei si cu margele
Cum ii place fetei cele.
Capra noastra din Deleni,
Ii hranita cu strujani
Si-I iernata cu tarate
Si da lapte cat o mata.
Ta, ta, ta, caprita, ta
Esti cu lapte s-a fata
Si cu iezu-alaturea
Capra noastra cea fudula
s-a-necat c-o barabula
capra nostra cea frumoasa
barabula cioturoasa.

Jocul Ursului
De trei saptamani trecute
Vin cu ursii de la munte
Numa-n coate si-ngenunche
Si s-apropie de sat
La neveste cu barbat
Si fete de maritat.
Aho!

Haide-asa, c-asa se cere
c-asa-I place babei mele
sa se poarte cu margele
si-n gura far’ de masele
fara sapte, n-are opt
Aho!

Nu mi-e frica, nu ma tem
Ca mi-s urs de otel
Nu mi-e frica, nu mi-e teama
Ca mi-s ursii de arama
Cine vine nu ramane
Ursilor le pare bine.
Aho!

Joaca bine, Mos Martine
Ca-ti dau paine cu masline
La pamant cu picioru
Sa rasara mohoru
La pamant, mai baietele,
Ca viata-I cu viorele
c-asa-I place mandrei mele,
frunzulita flori marunte,
frunzulita garofita
ursareasca, mai badita!
Aho!
  Multumiri http://www.studentie.ro

duminică, 29 decembrie 2013

Leacuri babesti din traditia irlandeza



Irlandezii sunt cunoscuti pentru faptul ca isi respecta istoria si isi iubesc cultura, iar unele obiceiuri mostenite din strabuni sunt inca transmise din generatie in generatie, dar rareori folosite cu adevarat. Iata cateva din vechile obiceiuri ale poporului irlandez:

Pentru arsuri, irlandezii foloseau fie capete de lumanare, fie cartof crud. Cartofii cruzi sunt folositi si in prezent ca leac babesc pentru arsurile minore.

Iti doresti o imunitate de fier? Se pare ca tot ce ai de facut este sa iti legi menta proaspata in jurul incheieturii. Irlandezii considerau ca menta din jurul mainii ii fereste de probleme stomacale, infectii si boli.

Febra e neplacuta si periculoasa, dar se pare ca pentru irlandezi solutia impotriva acesteia este cat se poate de tentanta: persoana bolnava trebuie asezata pe malul marii, atunci cand vine fluxul. Odata cu refluxul, apa va lua cu sine boala si febra.

Femeile care isi doreau sa fie sigure ca sunt fertile obisnuiau sa lege in jurul incheieturii mainii stangi o bratara care sa contina seminte de macris.

Vrei sa iti purifici sangele? Irlandezii credeau ca solutia ideala pentru asta sta in fiertura de morcovi, care le-ar fi ajutat organismul sa se curete de orice infectie.http://www.culinar.ro/

luni, 23 decembrie 2013

Merry Christmas!


sâmbătă, 21 decembrie 2013

Miniaturi de Craciun




Detalii pentru achizionare-http://pravalianecsulestilor.blogspot.ro/

Retete de Craciun din lume adunate

Tort de Craciun specific slovac 

 

Stratul cu nuci
  • 120 g nuci macinate
  • 100 zahar pudra
  • putina apa pentru a dilua compozitia
  • esenta de vanilie
Stratul cu mac
  • 120 g mac
  • 100 g zahar pudra
  • scortisoara, dupa gust
  • 1 lingurita coaja de lamaie rasa
Stratul cu gem
  • 150 g gem de prune
  • 40 g zahar pudra
  • jumatate de lingurita de scortisoara
  • 2 linguri de rom
Stratul cu branza
  • 150 g urda dulce Ricoletka de la Koliba
  • 2 linguri zahar pudra
  • esenta de vanilie
  • 1 lingura coaja de lamaie rasa
  • 1 ou
  • 1 lingura sare de masa
  • 1 lingura ulei
Timp de preparare: 60 de minute
Timp de coacere 60 de minute la 150-160 grade


Ingrediente

Pentru aluat
  • 500 g faina
  • 1 galbenus de ou
  • un varf de sare
  • 70 g zahar pudra
  • 80 g unt Gustul untului Koliba
  • 20 g drojdie proaspata
  • un pahar de lapte
  • 1 ou

Preparare

Se adauga faina, un galbenus de ou, un varf de sare, 70 g zahar pudra, 80 g unt Gustul untului Koliba, 20 g drojdie proaspata, un pahar de lapte si 1 ou. Se amesteca ingredientele si se framanta aluatul. Se lasa apoi la dospit. Dupa ce a crescut, aluatul se imparte in cinci parti egale.
Intr-o tava, se intinde prima bucata de aluat. Se pun pe foc intr-o oala si se amesteca timp de doua minute nucile, zaharul pudra si esenta de vanilie. Compozitia se adauga peste aluatul care va forma primul strat al tortului. Deasupra se intinde cea de-a doua bucata de aluat urmand sa fie unsa cu compozitia obtinuta amestecand mac, zahar pudra, scortisoara si coaja de lamaie.
Urmatoarea fasie de aluat se unge cu compozitia de marmelada (gem de prune, zahar pudra, scortisoara si rom).
Amestecul pentru ultimul strat contine urda dulce Ricoletka de la Koliba, zahar pudra, esenta de vanilie, coaja de lamaie, ou, sare de masa si ulei. Se pune apoi ultima fasie de aluat si se unge cu un ou batut pentru a se rumeni. Se baga la cuptor si se lasa timp de 60 de minute la 160 de grade.

Stea de Craciun cu crema de portocale



Ingrediente:

  • 6 oua, 75 g faina Castello
  • 75 g amidon din cartofi
  • 1 flacon de esenta de vanilie Belbake
  • 150 g zahar Castello
  • 1 varf de cutit de sare
Nota: Ingredientele speciale din aceasta reteta sunt disponibile in magazinele Lidl.


Mod de preparare:

1. Incalzim cuptorul la 180° C. Adaugam ouale, zaharul si sarea intr-un mixer si le batem 15 minute, pana cand se umfla bine.
2. Mutam compozitia intr-un castron si adaugam printr-o sita faina si amidonul din cartofi, incorporandu-le usor in compozitia de oua, amestecand de jos in sus.
3. Apoi adaugam esenta de vanilie, ungem forma de stea cu unt, varsam compozitia in forma si o introducem la cuptor pentru aproximativ 40 de minute, la 180° C.

Ingrediente pentru crema:

  • 500 ml lapte Pilos
  • 60 g amidon din cartofi (sau amidon de porumb)
  • 6 galbenusuri de oua
  • 1 tulpina de vanilie
  • 150 g zahar
  • coaja de la o portocala mare.

Mod de preparare:

1. Punem laptele, cu exceptia unui pahar, intr-o cratita impreuna cu tulpina de vanilie taiata in lung si cu coaja de portocala si il aducem la punctul de fierbere apoi inchidem focul.
2. Punem galbenusurile de ou si zaharul intr-un alt vas si le batem bine, pana devin cremoase.
3. Treptat, adaugam amidonul, apoi laptele ramas si continuam sa amestecam pana cand obtinem o compozitie omogena, fara cocoloase.
4. Turnam si laptele aromatizat cald si lasam sa fiarba la foc mic, pana cand se ingroasa. Cand este gata, luam de pe foc si punem compozitia intr-un recipient larg, avand grija sa acoperim crema cu o folie, astfel incat sa nu se formeze o crusta la suprafata.


Ingrediente pentru sirop:

  • 150 ml suc de portocale
  • 100 g zahar Castello
  • 50 ml apa


Mod de preparare:

1. Topim zaharul in apa, la foc moderat, si adaugam sucul de portocale. Lasam pe foc, pana cand va fi foarte omogen, circa 5 - 6 minute. Apoi il lasam sa se raceasca.
2. Taiem in 2 sau 3 straturi steaua de pandispan, o umezim bine cu siropul de portocale si intindem crema. O lasam la frigider 1 ora. 3. Intre timp, pregatim glazura de ciocolata. Punem in bain-marie bucati de ciocolata, circa 300 g, si le lasam sa se topeasca. Apoi acoperim steaua cu ciocolata. Imediat ce s-a racit ciocolata, putem orna tortul dupa cum dorim, cu confetti colorate, petale de migdale, frisca etc.

luni, 16 decembrie 2013

Wioska rozkwitła-satul inflorit din Polonia

Subiect:
CE SAT FRUMOS! TOATE CASELE  SUNT MPODOBITE cu BUCHETE DE FLORI PICTATE !

Toată frumusețea asta a plecat de o chestiune măruntă. Frumusețea asta de sat pe care ai s-o vezi are o poveste nostima. O femeie din satul Zalipie ( Polonia), sătulă de fumul de sobă care-i tot murdărea plafonul, a pictat cu cea a găsit la îndemână prin gospodărie niște floricele, așa ca să arate frumos. Asta se întâmpla în urmă cu vreo sută de ani. Vopseaua era cumva maro și o făceau pe vremea aceea din grăsimi și pământ, adică ceva natural, care nu dura, deci an de an trebuiau să reîmprospăteze desenul. Spontan treaba asta s-a răspândit în sat.
adelaparvu.com despre satul Zalipie (1)
După al Doilea Război Mondial, când au apărut sobe noi și problema cu funinginea nu mai exista, au cam dispărut și desenele, căci nu-și mai aveau rostul, dar doamna Felicja Curyłowa (1904-1974) a luat tradiția asta mai în serios și s-a apucat să-și decoreze casa atât in interior, cât și la exterior. De data asta a folosit vopselele noi în culori vibrante si si-a folosit talentul si imaginația pentru a crea ceva într-un stil propriu. Asta a  devenit meseria ei – pictor traditional. Înainte de sărbătoarea catolică Corpus Christi, care are loc la 60 de zile după Pasti sicare include o procesiune  toată comunitatea participă la ea. Tot satul a început să-si decoreze casele cu flori.
adelaparvu.com despre satul Zalipie (16)
Și florile au apărut nu doar la interior, ci și pe pereții caselor, pe fântâni, pe porțile șurilor, pe podul din localitate, pe căsuțele pentru câini, pe cotete, pe pavaje, pe grajduri, peste tot. Măi oameni buni, tărănii ăstia au gatit tot satul, dandu-i o infatisare deosebita si...foarte frumoasa! satul o frumusețe, uite asa de la o gospodină creativă care a avut un moment de revelatie acum o sută de ani. Si chiar dacă la început numai femeile se ocupau de asta, acum există bărbati pictori care trăiesc din meseria asta. Decorează si obiecte de ceramică, pielărie, orice le cade în mână.
adelaparvu.com despre satul Zalipie (12)
Este foarte frumos faptul că în memoria doamnei Felicja Curyłowa, care a revitalizat practic tradiția asta si a dus-o la nivelul actual casa ei a devenit muzeu... Este superb conservată, deci un loc de atracte. De altfel multă lume vine acum în satul Zalipie numai ca să se convingă de faptul că asa ceva chiar există. Adevărată e vorba aia cu "omul sfinteste locul"! Dar în cazul de fată ar trebui adaugat : O viață avem? Colorată să fie! 
adelaparvu.com despre satul Zalipie (21)
Despre sursa foto. Și vrei să-ți mai spun ceva senzațional? Toate pozele astea faine care le vezi tu în articol au fost făcute de Ministerul de Externe al Poloniei!!! Are cont deflickr și acolo au pus toate imaginile cu locurile frumoase din țara lor. Oamenii ăștia sunt deștepți, pe bune! Să nu te mai miri dacă-ți prezint locuri și povești din Polonia :)
adelaparvu.com despre satul Zalipie (22)
adelaparvu.com despre satul Zalipie (24)
adelaparvu.com despre satul Zalipie (25)
adelaparvu.com despre satul Zalipie (17)
adelaparvu.com despre satul Zalipie (18)
adelaparvu.com despre satul Zalipie (13)
adelaparvu.com despre satul Zalipie (15)
adelaparvu.com despre satul Zalipie (31)
adelaparvu.com despre satul Zalipie (30)
adelaparvu.com despre satul Zalipie (29)
adelaparvu.com despre satul Zalipie (28)
adelaparvu.com despre satul Zalipie (32)
adelaparvu.com despre satul Zalipie (26)
adelaparvu.com despre satul Zalipie (27)
adelaparvu.com despre satul Zalipie (23)
adelaparvu.com despre satul Zalipie (20)
adelaparvu.com despre satul Zalipie (19)
adelaparvu.com despre satul Zalipie (14)
adelaparvu.com despre satul Zalipie (11)
adelaparvu.com despre satul Zalipie (10)
adelaparvu.com despre satul Zalipie (9)
adelaparvu.com despre satul Zalipie (8)
adelaparvu.com despre satul Zalipie (7)
adelaparvu.com despre satul Zalipie (6)
adelaparvu.com despre satul Zalipie (5)
adelaparvu.com despre satul Zalipie (4)
adelaparvu.com despre satul Zalipie (3)
adelaparvu.com despre satul Zalipie (2)
 Dzięki Republii Polskie Ministerstwo Spraw Zagranicznych
__._,_.___.

marți, 10 decembrie 2013

Cateodata diminetile...

Cateodata diminetile mele au gust de amareala,precum cafeaua fara zahar sau ficatul caruia ai uitat sa-i scoti fierea inainte sa-l prajesti.
Nici soarele nu le indulceste,nici macar un cuvant frumos,nimic.Parca totul a devenit o mare cocleala de care nu scapi oricat ti-ai clati gura. Stau si ma intreb,de ce? Doar vine Craciunul!Acum doar amintirile mai fac suportabila aceasta sarbatoare,caci intervine termenul de comparatie si cand vezi cum era si cum este,amareala se intensifica,lasa colturile gurii in jos,pe frunte pune incruntare si in ochi stinge speranta. .Familia,adunata in jurul bradului natural,cozonacul facut in casa,Mos Craciun cu sacul plin,masa imbelsugata.Acum?Familia risipita in lumea larga,bradul artificial,cozonac de la hipermarket,Mos Craciun cu sacosica si masa dramuita in portii precise ca la farmacie.Nu va grabiti sa ma contraziceti doar pentru ca  inca nu se intampla si in viata voastra. Nici nu stiti,sau nu vreti sa stiti, cati sunt in aceasta situatie,cati copii isi doresc o jucarie cat de modesta,cati aprind focul in soba cu coceni,cati nu au nici macar o crenguta de brad in seara de Ajun!Simt si mai mult amar cand ma gandesc si nu stiu cum sa scap de el.Doamne da-mi tu o solutie ca esti singurul care o mai poti face!

Am prevazut totul, dar nu am evitat nimic ...

http://vimeo.com/16275866

Un FILM care trebuie sa circule non stop.
VA ROG SA VIZIONATI ACEST MATERIAL SI SA-L TRIMITETI LA CAT MAI MULTI DINTRE PRIETENII VOSTRI DIN TARA SI DIN STRAINATATE CU ACEEASI RUGAMINTE.SUNT POATE ULTIMELE MARTURII, ALE CELOR CARE AU INCEPUT SA NE PARASEASCA, ASUPRA CRIMELOR SI BARBARIILOR SAVARSITE DE UNGURI (Armata regala impreuna cu localnici unguri) IN ARDEALUL DE NORD, SUB OCUPATIA LOR IN URMA ULTIMULUI DICTAT DE LA VIENA.

 
Cum se poate avea incredere in asemenea "OAMENI" pentru a le acorda autonomie teritoriala. Ganditi-va la ce viata ii asteapta pe romanii din judetele HARGHITA, COVASNA SI MURES, daca acestia sunt lasati sa-si faca STAT in STAT si sa se razbune din nou pe romani.
DOCUMENTARUL ARE LA BAZA UN MATERIAL FILMAT CU SPRIJINUL MORAL SI FINANCIAR AL FEDERATIEI NATIONALE A ROMANILOR PERSECUTATI ETNIC "PROMEMORIA 1940-1945" fapt pentru care suntem mandri si satisfacuti. AUTOAREA FILMULUI este STUDENTA (pe atunci) MANUELA MORAR - careia nu avem cuvinte sa-i multumim si care merita toata admiratia noastra si a urmasilor nostri.
MULTUMIM DISTINSULUI JURNALIST RONCEA CARE A POSTAT MATERIALUL PE INTERNET FACANDU-L ASTFEL SA CIRCULE IN LUMEA INTREAGA. Acest material si alte date despre activitatea Federatiei noastre pot fi vizionate si pe saitul MUZEULUI NATIONAL AL REFUGIATILOR DE LA MURESENII DE CAMPIE. 
Scuze pentru insistenta celor carora le-am mai trimis eventual acest mesaj. Cu stima si consideratie din partea membrilor FNRPE "Pro Memoria 1940-1945",Barbu I. Balan (presedinte executiv) si Vasile I. Bunea (secretar general). A fost odata Transilvania - documentar 30 min.-celalalt chip al adevarului Ce-am fost, am vazut.
Ce-o mai fi, vom mai vedea, (din pacate). ..* A fost odata Transilvania - documentar ...excelent!* _ _*Direct link* <http://vimeo.com/16275866>**Acest documentar dureaza 30 minute. Urmariti-l si dati mai departe. Este important sa stim adevarul, acel adevar trait de acesti oameni.
http://vimeo.com/16275866