luni, 18 noiembrie 2013

Intalnire''talentata''-membrele forumului''Hobby handemade''







Monica este o gazda foarte primitoare,este soarele in persoana si stie ea de ce spun asta.Nore,ei bine aflati ca in preajma lui Nore este asa de bine,ca atunci cand te intorci acasa dupa o lunga calatorie,atata bunatate si pace degaja in jurul ei,iar Claudia a reprezentat elementul studios al grupului.Eu eram prea bucuroasa de tot ce se se intampla si de faptul ca sunt cu ele,asa ca am fost cam imprastiata si am dus-o dintr-o uimire intr-alta de minunatiile create de ele!
Acum ...poza de grup cu mica zana a Monicai!

Acum...la munca!

Splendidul glob inceput de Nore,care ne-a impartasit tehnica ei,continuat de Claudia si terminat de mine!
Monica,te-am pus cam intr-o parte dar la ora asta...ce vrei! Deci Monica ne tot facea fel de fel, asa ca o vedeti aici la treaba!
Claudia o sa ne arate cum coase ea felicitari!Pana atunci coase romburi!

Nore ne indruma!




Singurul din grup care nu parea interesat de nimic !Supemotanul Monicai.
Acum cadourile!De la Monica!



De al Nore!

De la Claudia!


Acum...mai multe bibele de la Monica Si Nore!





Si acum povestea !
Poarta se deschide si sotul Monicai ma ia la sigur:intra ,hai ai nimerit bine!
O mandrete de ciobanesc mioritic,curios nevoie mare, da sa ma intampine,dar este trimis autoritar la locul lui,nu ca m-ar fi atatacat,caci este foarte prietenos,ci ca sa nu-mi lase urme de labute drept amintire.Imi fac intrarea direct in bratele Monicai cu care ma imbratisez strans,strans de tot,dupa care aterizez in cele atat de primitoare ale lui Nore,ca sa sfarsesc in brate cu o minune de fetita,calda si prietenoasa si fff talentata.Monica ma si pune jos,imi rasuceste o tigara si-mi da o cafea strong sa ma tina in priza,ca de la bucurie s-ar putea sa ma ebrietez si sa nu-mi gasesc capul.Iata ca ajunge si Claudia,o prezenta suava si cuminte( raportata la mine,care turuiam fara incetare).O coada de motan,ma mangaie pe picior,si motanul Monicai se aseaza la picioarele noastre gata sa participe la intrevedere.Incep schimburile de experienta care pe mine ma naucesc,ca abia mai reusesc sa bag ata in ac,sa ma uit si la Monica cum face floricele rupte parca din marul inflorit,sa urmaresc si mainile lui Nore facand cel mai frumos glob din lume,sa nu ratez nici migala Claudiei cusand acele felicitari uimitoare.Vedeti cat aveam de facut?Nici nu stiu cand a zburat timpul,nici nu stiu daca mi-a fost suficient sa vad,sa aud,sa vorbesc tot dar stiu ca am mancat o placinta cu prune buna rau,am facut poze,am ras si iar ne-am imbratisat cand ne-am luat la revedere. O fost o nebunie,una frumoasa si calda ca o zi de vara cand ploua cu soare,cand curcubeul face pod peste suflete si vantul se joaca de-a v-ati ascunselea printre tei parfumati.

vineri, 15 noiembrie 2013

Scala ORAC - comentata




Nu de mult timp a fost stabilită şi o măsură a puterii anti-oxidante a unor vegetale, numită ORAC (oxigen radical absorbance capacity = capacitatea de absorbţie a radicalilor liberi ai oxigenului), în funcţie de cantitatea de anti-oxidanţi care este conţinută în diverse plante.

     Pentru a se menţine într-o formă deplină de sănătate, dar și pentru a NU face cancer, un om trebuie să introducă zilnic în organism o cantitate de vegetale, care să-i asigure un optim mai mare 5.000 unităţi ORAC/zi, însă în lipsa unor factori pro-oxidanţi semnificativi!!!

    În situaţii speciale (boli degenerative, boli acute, cancer, limfoame, leucemii, SIDA), recomand asigurarea a 30.000-50.000 unităţi ORAC / zi (sau chiar mult mai mult) !!!

Scala ORAC (unităţi / 100 g produs) a celor mai sănătoase alimente, de care trebuie să ţină cont în stabilirea regimului alimentar orice pacient cu o proliferare malignă, (dar nu numai) este următoarea :

314.446  pudra de cuişoare
312.400  tărâţele neprelucrate de sumac
267.536  pudra de scorţişoară
240.000  tărâţele de sorg bogate în tanin
200.129  pudra de oregano uscat
159.277  pudra de curcuma
102.700  boabele de acai liofilizate
100.800  tărâţele negre de sorg
  91.500  pudra de roşcove (carobceratonia)
  86.800  sumacul brut
  80.933  cacaoa pudră uscată şi neîndulcită
  76.800  seminţele de chimen
  75.000  pudra concentrată de boabe de maqui
  74.349  pătrunjelul uscat
  71.000  tărâţele de sorg roşu
  70.000  cireşele Acerola
  67.553  busuiocul uscat
  48.504  pudra de curry
  45.400  sorgul brut bogat în tanin
  40.200  pudra de ciocolată olandeză
  40.000  sucul de boabe de maqui
  32.004  salvia proaspătă
  29.257  seminţele de muştar galben
  28.811  ghimbirul pudră
  27.618  piperul negru boabe
  27.426  cimbrul în stare proaspătă
  27.297  măghiranul în stare proaspătă
  25.300 fructul de lyci (sau lechee)
  25.300  fructul de goji
  24.700  polenul granule
  24.287  tărâţele de orez crude
  23.636  pudra de chili
  21.900  boabele de sorg negru
  20.823  bomboanele de ciocolată neagră
  19.600  cojile seminţelor de in
  18.053  bomboanele de ciocolată amăruie
  17.940  nucile pecan
  17.919  boiaua de ardei
  16.062  boabele de chokeberry crude
  15.542  frunzele proaspete de tarhon
  14.840  rădăcina de ghimbir proaspătă
  14.697  boabele de soc crude
  14.000  boabele de sorg roşu
  13.978  frunzele proaspete de mentă
  13.970   boabele proaspete de oregano
  13.541   nucile englezeşti (walnuts)
    9.645   alunele de pădure sau alunele turceşti
    9.584   coacazele roşii crude
    9.465   boabele proaspete de cimbru
    9.416   infuzia de anghinarie
    8.459   boabele de fasole roşie crudă
    8.320   boabele de fasole roz crudă
    8.040   boabele de fasole neagră crudă
    7.983   fisticul crud
    7.960   coacazele negre crude
    7.779   fasolea Pinto crudă
    7.581   prunele “diamantul negru” cu coajă crude
    7.528   bomboanele de ciocolată cu lapte
    7.282   lintea crudă
    7.274   agavele uscate
    6.665   pudra de usturoi uscat
    6.552   anghinaria cruda
    6.552   afinele crude
    6.552   prunele uscate
    6.400   tărâţele de sorg alb
    6.330   siropul de ciocolată
    6.259   prunele crude
    5.997   frunzele proaspete de melisă
    5.764   boabele de soia crude
    5.735   pudra de ceapă
    5.347   murele
    5.346   usturoiul crud
    5.141   frunzele crude de coriandru
    4.882   zmeura crudă
    4.805   frunzele proaspete de busuioc
    4.454   migdalele
    4.392   frunzele proaspete de mărar
    4.343   frunzele de ceai
    4.275   merele roşii
    4.188   stafidele albe
    3.898   merele “Granny Smith”
    3.577   căpşunile proaspete
    3.432   untul de arahide
    3.383   smochinele proaspete
    3.365   cireşele obişnuite dulci
    3.307   rodia
    3.277   agrişele crude
    3.234   caisele confiate
    3.166   arahidele de orice fel, crude
    3.145   varza roşie fiartă şi scursă fără sare
    3.083   broccoli crud
    3.082   merele obişnuite cu coajă
    2.941   perele crude
    2.938   agavele fierte
    2.936   merele ”Red delicious”, crude, fără coajă
    2.906   sucul de coacăze negre
    2.830   strugurii negri
    2.828   merele Gala crude cu coajă
    2.764   (condimentul) cardamom
    2.670   merele Golden crude cu coajă
    2.589   merele Fuji crude cu coajă
    2.573   merele crude fara coaja
    2.550   guava
    2.386   brocolli fiert şi nesărat
    2.380   salata lollo crudă
    2.359   fulgii de porumb
    2.341   sucul proaspăt de rodie
    2.308   fulgii de ovăz instant fortificat
    2.294   granola cu stafide
    2.252   varza roşie cruda
    2.210   merele Golden crude fără coajă
    2.200   sorgul alb boabe
    2.184   seminţele de ridiche încolţite
    2.183   tărâţele de ovăz
    2.175   fulgii de ovăz simpli
    2.150   frunzele de sparanghel crude
    2.115   cartofii dulci copţi în coajă
    2.104   pâinea integrală de grâu
    2.094   arpagicul crud
    2.050   varza albă fiartă, scursă şi nesărată
    2.036   sucul de prune
    1.990   guava rosie
    1.965   piureul de mere
    1.963   pâinea integrală de secară
    1.948   caju crud
    1.946   frunzele crude de sfeclă
    1.933   avocado
    1.911   perele verzi cu coajă
    1.819   portocalele
    1.814   piersicile crude
    1.788   sucul de struguri roşii
    1.773   varza roşie fiartă
    1.767   sfecla crudă
    1.750   merişoarele
    1.746   perele de Anjou roşii
    1.743   floricelele de porumb
    1.736   ridichile crude
    1.695   nucile de macadamia prăjite
    1.687   frunzele de spanac congelate şi nefierte
    1.680   cartofii roşii cu coajă copţi
    1.644   sparanghelul fiert şi scurs
    1.620   mandarinele crude
    1.548   grape-fruit-ul roz şi roşu
    1540    fragii
    1.521   ceapa roşie crudă
    1.520   boabele de fasole marină crude
    1.515   spanacul crud
    1.510   seminţele de lucernă încolţite
    1.506   noni
    1.447   frunzele proaspete de salată verde
    1.421   pâinea integrală din amestec de cereale
    1.419   nucile braziliene uscate
    1.326   cartofii roşii copţi
    1.322   cartofii roşii cruzi
    1.318   pâinea de ovăz
    1.303   fulgii de grâu
    1.301   pătrunjelul proaspăt
    1.263   ciocolata cu lapte de băut
    1.260   strugurii roşii proaspeţi
    1.253   ceaiul verde gata preparat
    1.247   agave crude
    1.238   sucul de grape-fruit galben
    1.225   sucul de lămâie
    1.220   ceapa galbenă călită câteva minute
    1.210   kiwi
    1.150   uleiul de măsline extra-virgin
    1.138   cartofii albi copţi în coajă
    1.118   strugurii albi sau verzi cruzi
    1.115   caisele crude
    1.098   cartofii roşii cruzi
    1.058   cartofii albi cruzi
    1.034   ceapa albă crudă
    1.005   vinul de masă roşu
    1.002   sucul de căpşune
    1.002   mango crud
    1.001   sosul de salsa
       984   ardeiul dulce portocaliu crud
       980   varza de Bruxelles
       965   ardei dulce galben crud
       962   seminţele de soia mature încolţite şi nefierte
       933   vânăta crudă
       923   ardeiul verde dulce crud
       904   fasolea Pinto gătită
       902   cartofii dulci cruzi
       884   ananasul crud
       879   banana
       856   varza albă fiartă, scursă nesărată
       847   năutul crud
       847   ardeiul roşu călit
       830   strugurii albi proaspeţi
       829   conopida proaspătă
       793   sucul de struguri albi
       791   ardeiul dulce roşu proaspăt
       759   fasolea verde crudă
       750   nectarinele crude
       741   mazărea galbenă crudă
       728   boabele de porumb dulce crude
       726   sucul de portocală
       704   sucul de pere
       694   ardeiul dulce galben
       694   sos de tomate
       666   morovii cruzi
       620   conopida fiartă scursă fără sare
       616   nucile uscate
       615   ardeiul dulce verde călit câteva minute
       600   mazărea verde congelată
       578   sosul picant
       568   sucul de ananas
       564   oţetul de mere
       546   prunele roşii crude
       524   mazărea despicată seminţe mature crude
       508   varza albă crudă
       497   ţelina crudă
       496   brocolli congelat
       490   prazul crud
       486   sucul de roşii conservat cu sare
       483   dovleacul crud
       481   semintele de mac
       436   siropul de piersici conservat
       413   porumbul dulce conservat
       410   oţetul din vin roşu
       408   sucul de mere
       392   vinul alb de masă
       367   tomatele roşii coapte
       317   morcovii fierţi şi scurşi nesăraţi
       315   pepenele galben crud
       307   bulbul de fenicul crud
       245   vinetele fierte scurse nesărate
       225   oţetul din miere
       214   castraveţii cruzi cu coajă
       180   dovlecelul crud
       142   pepenele verde crud
       126   castravetele decojit crud
       106   uleiul de arahide

Comentarii pe marginea scalei ORAC :

         NU există în cadrul ei nici un aliment de origine animală !!! Este prima remarcă şi poate cea mai importantă ! Da, există o serie de alimente de origine animală (carnea de somon şi unii crustacei marini), care conţin cantităţi mici dintr-un carotenoid de potenţă medie (asteroxantina) şi care le colorează carnea în portocaliu-roşietic, dar aceste alimente NU se regăsesc în listă ;
-          Condimentele sunt pe primele locuri în listă, ocupând chiar şi primul şi al treilea loc de pe podium ;
-          NU trebuie să te numeşti ”Resveratrol”  sau vreun aliment să conţină aşa ceva, ca să aibă un nivel anti-oxidant ATROCE. Cuişoarele conţin ”eugenol”, un anti-oxidant de potenţă medie, dar într-o cantitate aşa de mare, încât zdrobesc orice contra-candidat la nivelul anti-oxidant ;
-          Există alimente care furnizează un nivel anti-oxidant ENORM, chiar dacă sunt consumate în cantităţi infime (cuişoarele, scorţişoara...), iar altele au un palid nivel anti-oxidant, chiar dacă le-am consuma în cantităţi semnificative (pepenele verde şi galben, castraveţii) ;
-          Cuişoarele şi scorţişoara sunt extrem de accesibile practic pretutindeni. Dar din păcate, prea mulţi dintre noi aleg să le utilizeze extrem de rar sau doar prin... prăjituri. Ce să mai zic de pudra de roşcove (carob, ceratonia), de care mare parte din populaţie nici nu a auzit că există (vezi anexa IV), sau de polenul granule, utilizat eventual de apicultori şi familiile acestora ? Astfel :
a)       pudra de cuişoare = 3.144 unităţi ORAC / gram ;
b)      pudra de scorţişoară = 2.675 unităţi ORAC / gram ;
c)       capac la toate... pudra de roşcove (carob, ceratonia) are şi aceasta un nivel anti-oxidant ATROCE : 915 unităţi ORAC / gram. Dacă cacaoa este strict contraindicată la o persoană cu cancer, pudra de roşcove este mai mult decât indicată ! ;
d)      polenul granule : 247 unităţi ORAC / gram ;
-          Chiar dacă au un nivel anti-oxidant mai mare sau mai mic, numai acest fapt NU califică anumite alimente ca să le consumăm. Exemple : cacaoa, boabele de soc crude, boabele de leguminoase crude, vinul, oţetul şi chiar şi uleiurile esenţiale ;
-          Premeditat NU există nici o orientare şi nici o educare a populaţiei, dar nici a cadrelor medicale în ceea ce priveşte realizarea în organismul propriu, sau al pacienţilor a unui nivel anti-oxidant cât mai înalt, drept cel mai important factor de prevenţie al apariţiei tuturor bolilor cronice şi degenerative

Ce trebuie să urmărim la un fruct / legumă / condiment, fel de mâncare ??? 
Nimeni NU ne spune ! UN NIVEL ANTI-OXIDANT CÂT MAI ÎNALT !!! Acesta este răspunsul !!! ;
-          Ce trebuie să facem ca să îmbătrânim cât mai tardiv și să ne păstrăm vigoarea și tinerețea cât mai multe decenii ? UN NIVEL ANTI-OXIDANT CÂT MAI ÎNALT !!! ...dar numai în lipsa unei pro-oxidări semnificative !
-          Cum putem preveni TOATE ”bolile civilizației” = boli degenerative ale stilului de viață ? Ce să facem ca să NU mai trecem vreodată pe la doctor (cu excepția accidentelor) ? Cum să avem un ten frumos decenii întregi ? Cum să avem o minte limpede și la 100 de ani ? Care este ”secretul” tinereții și al longevității ? RĂSPUNS : UN NIVEL ANTI-OXIDANT CÂT MAI ÎNALT !!! ...dar numai în lipsa unei pro-oxidări semnificative !
-          Care sunt factorii pro-oxidanți (generatorii de radicali liberi) de care trebuie să ne ferim din tot sufletul? Fumatul (o ţigară generează 1016 RL), stresul, aerul poluat cu fum, praf industrial, gaze de eşapament, radiaţiile ionizante (RUV, Radioterapia şi Radiografiile, exploziile atomice, radiaţia cosmică, CT, PET-CT), ionii pozitivi generaţi de ecranul PC-ului sau al TV-ului, acetaldehida (produs intermediar al metabolismului alcoolului etilic, dar care apare şi-n fumul de ţigară), stresul, stările pro-inflamatorii, consumul de alcool, metabolismul energetic (oxidarea mitocondrială), exerciţiul fizic intempestiv (cu cât e mai intens, cu atât mai mulţi RL generează !), modurile greşite de preparare termică a alimentelor (prăjelile, fripturile, ”grătarul”), consumul de alimente râncede sau alterate, al dulciurilor concentrate, uleiurile vegetale omega 6 şi omega 3 rafinate, unele margarine, expunerile prelungite la soare şi/sau la ore de maxim solar, dar şi bronzarea artificială, sursele de oxigen atomic (hipocloriţii, ozonul, dicromaţii, permanganaţii, cloraţii, percloraţii, sarea iodată), unii agenţi oxidanţi, utilizaţi în industria alimentară drept conservanţi (nitraţii, nitriţii, sulfaţii, tiosulfaţii, sulfiţii, fosfaţii, metabisulfaţii, fosfiţii, radicalii fenoxi-), unele toxine, ciuperci (fungi), bacterii şi virusuri sunt incriminate ca generatoare de radicali liberi, medicamentele citostatice, 3,4-benzpirenul, etilcolantrenul, depăşirea greutăţii corporale, diabetul zaharat, expunerea profesională la CCl4, unele ”E”-uri alimentare, unele metale +/- grele +/- radioactive (Al, Pb, Cd, U), telefonul mobil, cuptoarele cu microunde, aldehidele nesaturate (acroleina rezultată prin prăjirea uleiurilor sau fumat) etc.
      Radicalii liberi induc peroxidarea lipidică, lezează ADN-ul celular, inactivând / denaturând proteine. Cele mai sensibile (şi astfel, cele mai vulnerabile) organe în faţa agresiunii radicalilor liberi sunt : cristalinul (cataracta)pancreasul (diabetul zaharat), vasele de sânge (ateroscleroză) şi celulele nervoase, care posedă o capacitate redusă şi limitată de inactivare a acestora. DAR toate celulele și organele corpului nostru suferă când au parte de pro-oxidare și din contră, funcționează cu atât mai bine cu cât avem un nivel anti-oxidant mai înalt ;
-          NU e greu deloc să NU facem cancer !!!
-          Chiar este nevoie de un stil de viaţă rău dezordonat, extins adesea pe decenii întregi, cu o alimentaţie lipsită sau săracă în anti-oxidanţi, sau din contră, cu pro-oxidante serioase, ca să facem boala ! Există persoane care în anul 2010, în ţări ale UE, printre care şi România, cu standarde ridicate de subzistenţă consideră mental că ”fructele-s pentru copii”, în vreme ce adulţii (oameni serioşi !?!), ar trebui să se întâlnească la ”o bere”, sau la ”un grătar” etc. Însuşi modul de a primi un musafir în casă în ţara noastră este dezastruos şi denaturat : i se pune acestuia în faţă un pahar de ”tărie”, sau dulceaţă, în loc să i se pună în faţă fructe cât mai colorate. Chiar aşa de rău ne urâm musafirii ? 

...şi să mai spună cineva că această boală teribilă (maladia canceroasă sub diversele ei forme) nu apare exclusiv din vina noastră, datorită unui stil de viaţă nesănătos, tolerat şi cultivat adesea pe decenii şi că nu ar putea fi prevenită !

http://www.suntsanatos.ro/stil-de-viata/dr-marginean-calin-si-stilul-sau-de-viata-edenic.html

miercuri, 13 noiembrie 2013

Nice movie

http://filmehd.net/alpha-and-omega-2-a-howl-iday-adventure-2013-filme-online.html
Aici ai tot ce-ti doresti!

Teritorii interzise în România : Codrul Todorușelor


(R.Kipling)
 


Iulian Dragnea
Destin şi paranormal - Teritorii interzise în România: Codrul Todorușelor

„De 21 de ani locuiesc la oraş, dar aceste două decenii nu m-au făcut să uit nici satul meu natal, frumuseţea lui, şi nici unul dintre cele mai ciudate locuri pe care le-am întâlnit vreodată.
M-am născut în Stroeasca, un sat de munte din nordul judeţului Buzău; de la noi, din curte, în dimineţile limpezi, se vede vârful Siriu. Şi despre acesta există o mulţime de legende şi de credinţe ciudate, dar locul straniu despre care m-am decis să vă scriu este altul.

La nord de Stroeasca, peste o culme muntoasă căreia i se spune Casa Hoţilor, începe un drum forestier. Este singura legătură cu lumea a unui cătun, Puţul Vechi, aflat la nu mai mult de trei kilometri de sat. Pe vremea copilăriei mele, acolo nu mai locuiau decât vreo douăzeci de familii.
Când eram puşti, cea mai mare distracţie a băieţilor din sat erau excursiile până în Puţul Vechi, dar nu pe drumul forestier, ci de-a dreptul prin locul cel mai periculos din împrejurimile noastre, Codrul Todorușelor.

Câte poveşti n-am auzit despre această pădure...
Bunicul îmi spunea că, pe vremurile străbunicului său, codrul primise acest nume deoarece în noaptea de Todorușe a unui an din secolul trecut, deasupra pădurii fuseseră văzute lumini ciudate şi toţi sătenii fuseseră convinşi că erau Sân Toaderii care se întâlneau cu Rusaliile.
- Măi băiete, îmi mai spunea bunicul, tu, dacă ai de gând să te duci pe acolo, să mergi doar la amiază şi să ai mereu o cruce la tine... Noaptea, să nu calci prin codrul acela, cum fac copiii fără minte! Unchiul tău era om în toată firea şi tot s-a dus noaptea în pădure, să pună capcane; nu s-a mai întors...

Am fost şi eu un copil fără minte; încă de pe la opt, nouă ani, am început să intru cu băieţii în pădurea cu pricina. Treceam de Casa Hoţilor, unde se află ruinele unui adăpost al haiducilor şi, în loc să o luăm pe cărare, coboram în valea în care se întinde codrul.

Este cea mai stranie pădure pe care am văzut-o în viaţa mea. Aşezată într-o căldare stâncoasă, locul cel mai misterios şi, în acelaşi timp, cel mai periculos este mijlocul ei. Dar surprizele nu lipsesc nici până acolo: în primul rând, de fiecare dată când am intrat în el, codrul era de o tăcere înspăimântătoare. Parcă nici o vieţuitoare, nici măcar o pasăre n-ar fi vrut să locuiască sub crengile sale.

Fie vară, fie iarnă, cu cât te apropii de centru, temperatura este tot mai puţin influenţată de exterior, iar în mijloc, în plină lună decembrie, noi, copiii, eram nevoiţi să ne scoatem cojoacele din pricina căldurii.
Acolo, în miezul pădurii, este o văiugă în care se află o porţiune stâncoasă; nu există nici un izvor, dar se aude în permanenţă şipotul unor ape subterane. Printre acele stânci, eu şi Nicu, prietenul meu cel mai bun din copilărie, am descoperit intrarea în lumea misterioasă de sub pădure.

Era într-o zi de primăvară, în 1974 sau '75.... În noaptea dinainte avusesem parte de-o furtună zdravănă. Pe la prânz, am ajuns în văiugă şi am găsit un stejar doborât de vânt; o parte din trunchi, în cădere, mutase un bolovan şi, în locul acestuia, am găsit un puţ. Era de fapt o groapă, cu diametrul de aproape trei metri, mascată până atunci de acea piatră uriaşă.

Aveam vreo 14 ani şi eram amândoi curioşi din fire. Ne-am holbat ce ne-am holbat, apoi, a doua zi, am venit cu o frânghie din sat şi ne-am coborât în puţ. Şi acum îmi amintesc scena: pe măsură ce coboram, se făcea tot mai cald, de parcă eram acasă, lângă sobă. Dar cel mai ciudat era faptul că o lumină - verzui-fosforescentă aş spune astăzi - părea să izvorască de-a dreptul din pereţii puţului; aceştia, n-am să uit niciodată, erau săpaţi în stâncă, dar atat de bine săpaţi, încât n-am găsit nici o asperitate de care să ne agăţăm.
La vreo 4-5 metri adâncime, am dat de o galerie şi am pornit-o la dreapta ei. Aceeaşi lumină ne înconjura, venind de peste tot şi de nicăieri. Am mers mai bine de 100 de metri până am dat de o sală imensă.
Vă rog să mă credeţi, nu exagerez cu nimic, nu era deloc mai mică decât sala Amfiteatru a Teatrului Naţional din Capitală. Şi era toată săpată în piatră, dar cu zidurile finisate uimitor de bine.
În aceeaşi lumină verzuie am văzut, pe ambele laturi ale sălii, un fel de mese, tot în piatră săpate. Pe fiecare dintre ele era aşezat un schelet...
Atunci am îngheţat de frică: erau schelete, păreau umane, numai că... aveau cel puţin trei-patru metri lungime. Altfel spus, fiinţele acelea avuseseră de două ori înălţimea unui om normal.
Nu mai ţin minte dacă eu sau Nicu am luat-o primul la fugă. În orice caz, am urcat pe frânghie cu o viteză demnă de un soldat al trupelor de elită...

Când am ajuns acasă, eram prea îngrozit ca să tac din gură. Eu credeam că găsisem scheletele haiducilor şi i-am povestit totul tatei. După ce am încasat o bătaie zdravănă, l-am văzut pe tata îmbrăcându-se şi plecând către unchiul meu Vasile, care era şeful postului de miliţie din sat.
A doua zi a început nebunia. Unchiul Vasile ne-a descusut, pe mine şi pe Nicu. După ce i-am povestit tot şi am mai încasat câteva palme, ne-a trimis acasă şi ne-a zis că, dacă vrem să nu le facem necazuri părinţilor, să uităm tot ce am văzut în codru.

În dimineaţa următoare, m-a trezit zgomotul unor camioane. Când am ieşit în grădină, nu mi-a venit să-mi cred ochilor; aproape o sută de soldaţi, înarmaţi şi încolonaţi, porniseră către pădure. Pe la prânz au început să apară Dacii din acela negre, despre care tata îmi spusese că-s ale „securiştilor".

Doar în câteva săptămâni, Casa Hoţilor a fost împodobită cu un radioreleu.
Acesta era pretextul sosirii securiştilor la noi în sat: ridicau un „obiectiv strategic". De la unchiul Vasile n-am reuşit să aflăm decât că accesul în toată zona din nordul satului fusese interzis şi că urma să sosească un grup de arheologi de la Bucureşti.

Cele câteva familii din Puţul Vechi au fost strămutate în Stroeasca în acelaşi an.
În toamnă eu am plecat la Buzău, unde am urmat liceul. Prin sat veneam doar în vacanţe: lucrurile nu se schimbaseră în nici un fel.

Nimeni nu mai intra în pădure, toată zona fiind îngrădită cu sârmă ghimpată şi păzită zi şi noapte. În plus, teama pusese stăpânire pe toată lumea: rarele discuţii despre cercetările făcute în pădure se făceau în şoaptă, de parcă securiştii ar fi pus microfoane până şi în cârciuma satului.

În 1981, am intrat la Politehnică, în Bucureşti.
În anul trei, am fost prieten cu o colegă de grupă, Narcisa Dragnea; într-o seară m-a invitat la ea acasă şi cu acea ocazie i-am cunoscut pe ai ei.
Ca să nu fac vreo gafă în discuţii, mi-a spus că tatăl ei e ofiţer de Securitate.
Domnul Dragnea era un tip la vreo 55 de ani, înalt şi slab, foarte politicos şi foarte interesat de persoana mea. Când i-am spus că sunt născut în Stroeasca, a rămas blocat:
- Stroeasca... din Buzău?
- Da. Aţi fost pe la noi?
- Da, de câteva ori...

După mai multe pahare de palincă, îmbujorat şi înveselit, mi-a mărturisit că mă place foarte mult, că ar vrea să mă văd mai mult cu Narcisa... Apoi a schimbat subiectul şi mi-a povestit că a fost la Stroeasca cu prilejul construirii radio-releului.

După alte pahare de palincă, mi-a spus adevărul:
- Măi, băiete, acolo, la voi în sat s-a descoperit ceva uluitor. În pădurea aia a voastră e o reţea de galerii subterane, săpate în granit, care însumează opt kilometri pătraţi! Sunt săli de două sute de metri lungime! Şi ştii care-i problema? Nu le-a săpat nici Burebista, nici Decebal, nici Traian! Sunt mult mai vechi, băiete! S-au făcut teste: datează de mai bine de şase milenii!

Sunt îngropaţi acolo câţiva din constructori: nici în basme n-ai întâlnit asemenea fiinţe! Aveau mai bine de trei metri înălţime... N-ar trebui să vorbesc despre aşa ceva, dar oricum n-ai să mă crezi: nu erau oameni, băiete! Semănau cu noi în aceeaşi măsură în care semănăm noi cu cimpanzeii. Şi sub galeriile alea ştii ce se află? Nu? Nici noi nu ştim, fiindcă sub piatră se află un planşeu făcut dintr-un fel de metal pe care încă nu l-am străpuns...
Dar ce se află acolo, sub galerii, este radioactiv... Vezi în ce sat interesant te-ai născut? Nici nu ştii tu cât e de interesant...

Bineînţeles că m-am arătat uimit, apoi chiar neîncrezător, ca să nu devină suspicios. M-am despărţit de Narcisa în 1988.

Pe domnul Dragnea l-am mai văzut o singură dată, în 1994: firma la care lucram pe atunci a avut legături cu un S.R.L. patronat de nimeni altcineva decât de tatăl fostei mele prietene. Am stat la o cafeluţă, dar, când i-am
amintit discuţia noastră despre uriaşii din Stroeasca, a negat totul:
- Cred că mă confunzi, băiete... Eu nu ţi-am spus niciodată asemenea tâmpenii! Mă vezi pe mine, om serios, să îndrug basme cu extratereştri îngropaţi pe sub sate?!

În sate nu mai creşte nici grâu, darămite extratereştri! Pădurea Todorușelor e în continuare un teritoriu interzis. Astăzi însă, „băieţii cu ochi albaştri" au devenit mai rafinaţi: au abandonat povestea cu radio-releul şi au trecut la „prospecţiuni geologice".

La ieşirea din sat dai de-un ditamai gard cu sârmă ghimpată, pe care, din 20 în 20 de metri, e atârnată o plăcuţă: „Accesul strict interzis! Zonă de prospecţiuni geologice"."

Revista „Destine”, pg. 24-25 Autor: Iulian Dragnea, 42 ani.

Povestea celor şapte neamuri ale dacilor - una din tainele moştenite de limba română

Articol de  de Cristian C


Cândva, de mult, la începutul primului mileniu înainte de Hristos, pe teritoriul României şi dincolo de acesta, locuiau şapte neamuri de obârşie pelasgă. Limba vorbită de aceştia păstra încă un important fond comun cu cea pelasgă.Ceea ce o delimita însă de limba pelasgă era un concept unitar al limbii cu particularităţi regionale. Particularitatea regională ce făcea deosebirea între vorbirea unui neam şi celălalt consta în folosirea predominant caracteristică a unei vocale. Erau şapte neamuri, precum cele şapte vocale ale limbii române.
Cel dintâi între neamuri era al dacilor. Vocala ce le era caracteristică era a. Ei erau daci, adică „de aici” cu alte cuvinte din această excepţie „de aici”, în vorbirea curentă prin simplificare, s-a ajuns la “d‘aci”, respectiv daci. Teritoriul pe care trăiau era sudul Transilvaniei, de la Carpaţii de curbură până la Munţii Apuseni, partea sudică şi limita cu zona Banatului, iar spre sud erau limitaţi de Munţii Bucegi, Munţii Făgăraş, Munţii Cibin, Munţii Orăştiei până către Munţii Banatului. Zona aceasta fiind vatra Daciei, celelalte neamuri erau aşezate de jur împrejurul acestuia.
Cel de-al doilea neam este cel al decilor. Vocala ce le era caracteristică era e. În limbajul popular, acest nume“deci” provenea asemenea celui al dacilor din“de aici”, respectiv“de aci” ajungându-se la „deci” Iar prin transformare lingvistică g a luat locul lui d şi s-a ajuns la“geţi”. Este cunoscut faptul că în nordul judeţului Mehedinţi există acest fenomen lingvistic de vorbire cu g ca înlocuitor al unor consoane. Teritoriul pe care trăiau este cel cunoscut ca Geţia, adică Muntenia, Oltenia, Dobrogea şi sudul Moldovei, iar la sud, pe ambele maluri ale Dunării.
Al treilea neam este cel al„dicilor”. Vocala ce le era caracteristică era i. Acest nume provine tot din „de aici”, respectiv“de aci” mai apoi „di aci”, iar prin transformarea lui a se ajunge la „dici”. Teritoriul pe care trăiau este cel al Moldovei, cu precizarea că se întindea până dincolo de Nistru la est şi nord. Vorbirea celor din Moldova de azi este notorie prin i.
Următorul neam dacic este cel al „docilor”. Vocala caracteristică este o. Provenienţa este aceeaşi, adică din“de aici” din care, eludându-l pe a şi rotindu-l pe e în o, apare „doici” respectiv „doci”. Teritoriul pe care trăiau este Banatul, cu menţiunea că se întindea mult la vest şi sud şi parţial Oltenia.
Cel de-al cincilea neam dacic este cel al „ducilor”. Vocala lor caracteristică este u, adică vocala atribuită lui Dumnezeu. Acest neam era cel mai puţin numeros, limba ce o vorbeau era dulce, puţin cântată precum vorbesc cei de pe Târnave. Teritoriul pe care trăiau era o zonă pe axa Rupea, Agnita, Mediaş, Blaj, având cam 50 de km lăţime, iar spre nord, zona Tg. Mureş şi Reghin. Acest neam era precum leviţii la vechii evrei, adică dintre ei se alegeau preoţii.
Următorul neam dacic este cel al „dăcilor”. Vocala caracteristică este ă. Mecanismul de formare al numelui este asemănător precedentelor. Teritoriul pe care trăiau este partea de nord a Munţilor Apuseni, Bihorul, Zalăul, zona Clujului şi Maramureşul. Şi astăzi cei de pe aceste meleaguri vorbesc cu „tăţi” în loc de toţi ş.a.m.d.
Al şaptelea neam este cel al„dâcilor”. Vocala caracteristică este â. Teritoriul pe care trăiau este cel al zonei Harghita-Covasna. Despre aceştia se ştiu mai puţine. Dintre ei se alegeau slujitorii în templele dacice, ce însoţeau preoţii, asemenea cântăreţilor bisericeşti de azi. Ceangăii se pare că sunt urmaşii acestui neam, ei suferind însă o puternică influenţă forţată din partea secuilor şi ungurilor, odată cu venirea acestora din urmă peste ei.
Este interesant de remarcat neamul docilor sau„doicilor”. Sub presiunea altor popoare în drumul acestora spre sud, o parte a neamului docilor a migrat din locul de obârşie spre centrul şi vestul Europei, respectiv Germania de azi, Austria şi Elveţia. Numele l-au păstrat sub forma de „doici” însă scris astăzi altfel, respectiv „deutch”, dar pronunţat doici, iar ţării i-au spus Deutchland.
La fel de interesant de remarcat este numele olandezilor. Aceştia spun că sunt „dutch”. Adică sunt din neamul„ducilor”. Cum se poate aceasta?
Câteva din tăblițele de aur de la Sinaia, copiate în plumb, ca urmare a deciziei regelui Carol I. De ce a luat această decizie? Ce adevăruri transmit… încât a hotărât să le topească?
La trecerea neamurilor dacice la mono-teismul Zamolxian, o parte din neamul preoţilor s-a răzvrătit, aceştia fiind cei ce locuiau în partea de nord a teritoriului acestui neam. Ca urmare a acestei răzvrătiri, s-a pus legământ de blestem peste ei întru alungarea lor. Astfel au fost nevoiţi să-şi părăsească locul de obârşie şi s-au stabilit în vestul Europei, la vărsarea Rinului în Marea Nordului. Locurile din care au plecat mai păstrează şi azi amprenta celor întâmplate atunci, în sensul că beneficul zonei locuite de aceştia este mai scăzut decât al celor dimprejur.
Ca o paranteză, se cuvine amintită în acest context o întâmplare despre un alt blestem aruncat asupra unei colectivităţi. Este vorba despre blestemul aruncat în vremea regelui dac Oroles peste  o parte din bărbaţii din oastea sa. În timpul unui război împotriva unor invadatori, ca urmare a laşităţii unei părţi din oştire, dacii au fost aproape de a fi înfrânţi şi numai intervenţia, dârzenia şi vitejia de care au dat dovadă femeile dace au făcut ca duşmanul să fie alungat.
Urmarea a fost că regele a poruncit ca toţi acei trădători şi laşi împreună cu familiile lor să aibă domiciliu forţat în zone numite „sălişte”. S-a pus legământ de blestem ca, în acele zone, femeile să aibă ultimul cuvânt în familie, adică bărbatul să fie sub ascultarea femeii. Exemplu este Săliştea Sibiului. Când ies din acea zonă, bărbaţii se comportă absolut normal ca orice bărbat, însă de cum intră înapoi, se schimbă radical, devenind supuşii femeilor. Cu alte cuvinte legământul încă lucrează.
În încheiere, o întrebare se naşte  parcă de la sine „Unde, pe  lumea asta, se mai întâlneşte o asemenea limbă frumoasă şi bogată în unitatea şi particularităţile ei, precum limba ce-o vorbim de veacuri, limba daco-romana pentru cei de ieri şi limba română pentru cei de azi?”
 
Exista o expresie scrisa pe columna lui Traian zisa chiar de el ” Ma intorc in tara strabunilor mei “.
Acestea au fost publicate în revista Jurnalul Conspirației nr.2 (februarie 2011) și parvin de la un colaborator al revistei, bun prieten cu dr.Emil Străinu. În revistă a semnat sub anonimat. „Autorul”, este un istoric militar (grad de general).