vineri, 8 octombrie 2010

SCORBURA STRABUNILOR








"Extragerea pamantului (lutul) din filoane speciale,dopirea lui, framantarea cu mainile, picioarele, sau cu un ciocan mare de lemn, amestecandu-se cu apa. Aceasta pasta se curata de impuritati, prin taiere in felii subtiri cu o sarma sau o lama metalica.

Obiectul se realizeaza prin asezarea bulgarelui de argila moale pe roata olarului.Mesterul o roteste cu piciorul, cu maiinile modeleaza bucata de lut constituind forma dorita vasului.

Roata e formata din doua parti, unu disc mic sus si unul mai mare in partea de jos, acestea fiind unite printr-un ax vertical. Pe discul de sus se pune bulgarele de pamant, iar discul de jos este miscat de mester, imprimandu-i cu piciorul o miscare circulara.

Modelarea vasului necesita o foarte buna tehnica si o viteza de lucru mare, pentru ca lutul sa nu se usuce.

Dupa ce sunt modelate vasele, se aseaza la uscat cateva zile.

Una din cele mai raspandite tehnici de decorare este cea cu cornul de vita avand in varf o pana de gasca. Cornul este umplut iar culoarea se scurge prin pana de gasca. Avem astfel o penita veritabila. Decorurile fine se obtin folosind gaita un betisor din lemn cu fire de par de porc.

Absolut toate culorile folosite sunt naturale. - Rosul este obtinut dintr-un pamant bogat in oxid de fier (ruseala) Acesta este uscataa,toacat marunt, rasnita si inmuiata in apa. Se obtine astfel un lichid dens care se strecoara printr-o sita. - Negrul se obtine si el dintr-un pamant special, gasit in eroziunile de pamant dupa ploi. - Verdele se obtine prin arderea in cuptor a cuprului. Zgura se cojeste, se piseaza, se macina si apoi se amesteca cu huma. - Albul se obtine din var amestecat cu piatra alba de munte, arsa si pisata. -Galbenul este obtinut din huma de Medgidia , amestecata cu ruseala.

Cromatica vaselor de ceramica pastreaza traditii stravechi. Ceramica rosie din sud-vestul tarii este de provenienta romana, iar galbenul, verdele si albul din diferite centre indica traditii bizantine.

Solutiile plastice adoptate de mesterii din zona Horezu sunt bazate pe repetitie, alternanta si simetrie. In ceea ce priveste gama cromatica centrul Horezu este definit de tricromie: caramiziu, verde si albastru pe fond alb-galbui.

Multimea vaselor produse isi poate gasi o explicatie in obiceiul ca la nunta sau la inmormantare acestea sa fie sparte. Multe vase de ceramica se spargeau si inaintea inceperii postului, pentru ca bucatele mancate sa nu fie puse din greseala intr-un vas vechi si sa se spurce cu mancare de dulce. Oalele de ceramica se adunau in fundul curtii si se spargeau cu ciomagul, fiind apoi inlocuite cu altele noi. Pana si prepeleacul (par cu cateva ramuri in varful carora erau agatate oalele de ceramica cu gura in jos, ca sa se scurga dupa ce au fost spalate) era distrus, pentru a nu spurca noile vase.

Mestesugul olaritului folosea in primul rand in alimentatie, dar ceramica este folosita si in scop decorativ, in constructii sau pentru anumite ritualuri. Locuinta taraneasca cuprinde o varietate de vase de ceramica - oale, ulcioare, cani, strachini, chiupuri, blide, oale pentru tinut laptele, oale enorme in care se pregatea mancarea pentru sarbatorile religioase, vase pentru flori, statuete, fluiere, jucarii etc.

Vasele smaltuite, bogat ornamentate si frumos colorate se folosesc si in scopuri practice, dar si la decorarea interiorului.

Deosebite sunt obiectele lucrate cu ocazii speciale, cum ar fi marile ulcioarele de nunta intalnite in Oltenia. Acestea folosesc culori vii pe fondul negru al vasului."

In vremurile cand copilaream pe la Palatul Pionierilor(Cotroceni),mi-am bagat manutele in lut si mi-am facut tot felul de figurine care mai de care mai haiose si mai de nenteles chiar si pentru mine.Azi o amintire sugubeata, trezita de stranuturi repetate,ceaiuri si aspirina dar fara mangaierile dulci ale mamei,m-a indemnat sa caut cate ceva despre olarit. Atunci cand te apuci sa experimentezi,sa creezi ceva cu cele doua maini din dotare, inima o ia la goana pe campul bucuriei.Asa ca neavand lut,voi lua andrele si voi lasa creativitatea sa-si spuna cuvantul.

RETETA DE BUNATATE PREPARATA IN VAS DE LUT


Reteta Placinta de pui cu praz si foietaj

praz, telina, morcov, pui fara os (am pus piept), carnati de porc proaspeti, vin alb, unt, ulei de masline, lapte, [smantana si supa], faina, busuioc (reteta cere proaspat dar nu aveam decat uscat), aluat foietaj, un ou.
*
Mod de preparare

1. Pentru inceput prazul, telina si morcovul se calesc in unt amestecat cu ulei. Se adauga si carnita de pui. Cand sunt cat de cat gata se pune si un pahar de vin si unul de apa (supa), faina, sare, piper si busuioc, nitzel lapte si smantana si se lasa sa fiarba pana cand sosul este dens (se amesteca, fireste).
Preparatul poate fi servit si ca atare cu o garnitura sau pastrat la rece
2. Carnaciorii de porc se despielitzeaza si se fac mici chiftelutze care se pun in tigaie cu sau fara ulei, dupa cum doriti si se prajesc.
3. Se taie aluatul ca sa putem capaci vasele in care vom servi "placinta" si batem un ou ca sa ungem marginea vaselor (sau vasului). Eu am folosit castroane de lut individuale dar puteti pune totul intr-un singur vas mai mare. am pus din compozitia de praz si pui. Am adaugat chiftelutele pe deasupra, apoi am pus capacul de aluaat, am uns cu ou si am presarat si nitel susan.
Cand aluatul s-a copt ...e gata!
*
Mod de servire

Se poate servi cu foietajul din dotare sau cum recomanda Jamie cu porumb si piure.
Pofta buna!


culinar.ro

Niciun comentariu: