sâmbătă, 29 martie 2014

Drumul catre tine





E vremea sa tulbur noaptea, cazuta in deruta cetii mele si a toamnei. Scrijelesc un gand cu tocul de la pantof, exact pe urma lasata de vorbele tale. Semne de punctuatie cad bolovanos pe asfalt si fac frunzele ratacite sa sosoteasca-n intuneric. Ceva din mine te cearta cu toata vehementa de care este in stare o tacere. Trantesc cu putere usa dintre noi si jur sa arunc cheia in primul canal. Doar o mata zgribulita se sperie, lovisem un pet jigarit si strivit. Pasii mei de abia mai tin pasul cu galopul inimii. Respir adanc, aproape ca inhalez negrul unui cer uitat de stele. Am ajuns. Mana, palida de frica, schiteaza un ciocanit. Usa se deschide si o fanta de lumina rupe nesiguranta beznei. Iti sar de gat si ma pierd intr-un "te iubesc"epuizant.

 

Un comentariu:

Aris spunea...

As putea spune, frumoase ginduri printre rinduri,chiar daca simti si o usoara nota de tristete.Banui ca-ti apartin si-ti multumesc Karelia!