Autor Karelia Neacsu
Copacul Kareliei este plin de roade. Are de toate !Produse handmade,gradinarit,retete culinare,ganduri de-ale mele,muzica care-mi place,filme care sa te incante,locuri frumoase si intamplari pozate.Aseaza-te la umbra lui si bucura-te de toate. ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ Handmade products, gardening, recipes, thoughts of mine, music, films to delight you, beautiful places and happenings.
joi, 23 mai 2013
Unicitatea ta
Autor Karelia Neacsu
luni, 6 mai 2013
Sindromul ''diplomei''
Diploma nu inseamna nimic,ea nu inseamna ca te pricepi la cea ce faci,ci doar ca ai avea ideea despre cea ce ai avea de facut! Fara practica,fara reale aptitudini native,fara dragostea de a face acel ceva,diplomele sunt degeaba,si asta nu se intelege in Romania.Proba este insusi faptul ca desi avem fosrte multi cu diplome,lucrurile nu evolueaza spre mai bine. Cititi cele de mai jos si veti intelege!
Discursul presedintelui "Oracle" - BESTIAL
MERITA SA ...REFLEXTATI ~ !
Lawrence Ellison, presedintele "Oracle", le-a tinut urmatorul discurs
studentilor care au terminat facultatea Yale. N-a putut sa-si termine
discursul, deoarece a fost dat jos de pe scena:
"Daca ma uit la voi nu vad nici un viitor fericit, nu vad nici un
director proeminent. Acum, sigur sunteti bulversati. Asta e normal.
Totusi, va puteti intreba, cum vin eu, Larry Ellison, care n-am terminat
facultatea, ca sa va judec pe voi, studentii celei mai renumite
facultati? Stati sa va explic!
Deoarece eu, Lawrence Ellison, al 2-lea cel mai bogat om a planetei, am picat la facultate si voi nu.
Deoarece Bill Gates, cel mai bogat om al planetei, a picat la facultate
si voi nu. Deoarece Paul Allen, al 3-lea cel mai bogat om al planetei a
picat la facultate si voi nu.
Si deoarece Michael Dell, care momentan este doar pe locul 9, a cazut si el de la facultate si voi nu.
Si domnul respectiv este in ascensiune. ...
Acum, sunteti clar foarte bulversati! Si asta este foarte, foarte normal.
Dati-mi voie sa va incurajez, n-ati terminat degeaba facultatea si n-ati facut degeaba rost de o diploma.
N-ati pierdut 5 ani degeaba.
Din contra, ati invatat sa munciti pentru bani putini, sa va faceti
cunostinte si sa faceti cunostinta (mai deaproape) cu cuvantul TERAPIE.
Toate acestea sunt foarte utile. O sa aiba lumea nevoie si de salahori
ca voi. O sa aveti nevoie de cunostinte, de programare la terapie la un
psiholog.
Fiindca voi n-ati cazut la facultate, n-o sa fiti niciodata printre primii 10 cei mai bogati oameni de pe Pamant!
Si va trebui sa va impacati cu un salariu patetic de 200.000 de dolari
pe an, salariul urmand sa il primiti de la un fost coleg de facultate,
care a cazut la examene si a fost dat afara! Acum, probabil va ganditi
daca mai e vreo speranta pentru voi.
Nici o sansa! Voi sunteti deja pierduti.
Deja aveti creierul distrus in proportie foarte mare, ...irecuperabila.
Acum, ma adresez celor care inca nu au terminat facultatea:
LASATI BALTA FACULTATEA, FACETI-VA BAGAJELE SI PLECATI!
Nu reveniti! Indepliniti-va visurile!
Fiindca sigur va spun ca, daca vi se distruge creierul, veti disparea
mai repede de pe scena afacerilor decat dispar eu acuma de pe aceasta
scena gratie agentilor de paza!"
Acum puteti sa va realizati visele deoarece sunteti in cel mai bun loc :
Life-Care / www.care4me.webs.com
duminică, 5 mai 2013
Invierea, de la religie la stiinta
Am adus aici acest articol pentru este extrem de interesant si pentru este Paste,pentru Cel ce ne-a vrut binele a murit si a inviat!
Invierea promisa de stiinta
Omul ar fi trebuit sa nu
cunoasca moartea. El ar fi trebuit sa ramana in starea de nepacatosenie
pana la intarirea definitiva in bine, pentru a avea parte direct de
viata cea vesnica. Pentru ca Adam a pacatuit, insa, omul si-a atras
moartea, iar gandul la moarte poarta in sine un fior ce nu poate fi
ocolit.
Sufletul, care a fost creat nemuritor, a
ramas nemuritor, insa trupul a fost supus mortii. Pana la jertfa lui
Iisus Hristos pe Cruce, orice moarte era jalnica, ea nefiind luminata de
nadejdea invierii. Dupa mantuirea castigata prin Invierea lui Iisus
Hristos, insa, moartea a capatat o maretie nespusa, Sfantul Pavel
ajungand chiar sa spuna: "Pentru mine viata este Hristos si moartea un
castig" (Filipeni 1, 21).
Pentru crestini, moartea inseamna
trecerea in viata cea vesnica, unde sfintii petrec impreuna cu Dumnezeu.
Pentru oamenii necredinciosi, insa, moartea inseamna sfarsitul
implinirii poftelor si disparitia vesnica. Acestia din urma, precum era
de asteptat, sunt in stare sa faca orice le sta in putinta pentru a-si
prelungi viata aceasta trupeasca. Astfel s-a ajuns la afaceri mondiale
ce vand "nemurirea" si "viata vesnica".
Istoria unei fagaduinte neimplinite !
Miscarea crionica, aparuta inca din anul
1930, s-a bazat mai ales pe nuvele "science-fiction". Prima asociatie
stiintifica care s-a dedicat studiului acestei discipline a fost
infiintata in anul 1963, de catre profesorul Robert Ettinger, socotit
drept parintele criogeniei.
Ideea ca o persoana in varsta sau
cuprinsa de o boala incurabila sa fie inghetata si readusa la viata abia
in momentul in care stiinta medicala ar descoperi leacurile
mult-cautate, s-a dezvoltat mai ales incepand cu anul 1964, cand a fost
publicata cartea "Perspectiva nemuririi", scrisa de fizicianul american
Robert Ettinger.
In scurt timp, un grup de entuziasti au
infiintat "Societatea de Criogenie", din California. James Bedford,
profesor de psihologie la Universitatea din Glendale, este primul om
care a fost supus procesului de criogenizare. Cand a fost diagnosticat
cu cancer hepatic, la varsta de 73 de ani, profesorul si-a dat acordul
pentru a fi criogenizat, dispunand, prin testament, ca suma de 4.200 de
dolari sa fie donata Societatii de Criogenie, pentru capsula de otel si
azotul lichid necesar congelarii.
Bedforg a murit in ziua de 12 ianuarie
1967. Indata, doctorul i-a acoperit trupul cu gheata, iar procedura de
conservare a corpului sau a durat opt ore. S-au folosit respiratia
artificiala si masajul cardiac extern pentru a nu lipsi creierul de
oxigen, iar lichidul din organism i-a fost inlocuit cu solutii speciale
anti-inghet.
Dupa finalizarea procedurii de
inghetare, doctorul care a condus operatiunea a declarat presei: "Prima
congelare controlata a unui om, dupa moarte, a avut loc joi, 12 ianuarie
1967, in Los Angeles. (...) S-a practicat injectarea, in artere, a unei
solutii protective. In acest moment, pacientul este congelat cu gheata
uscata, la -79 grade Celsius, si va fi introdus curand intr-o capsula de
azot lichid, la temperatura de -196 grade Celsius. Il vom tine in stare
de criogenizare pana cand medicina va putea gasi un leac pentru
cancer."
Dupa anul 1970, in Statele Unite au fost
infiintate cel putin sase companii de criogenizare, insa, din cauza
cheltuielilor imense solicitate de echipamentele si substantele
folosite, multe dintre ele au fost inchise rapid. Au mai ramas doar doua
societati care ofera servicii complete de criogenizare: "Alcor Life
Extension Foundation", din Arizona, si "Cryonics Institute", din
Michigan.
"Fundatia pentru Prelungirea Vietii -
Alcor", numita dupa numele unei stele din Carul Mare, a fost infiintata
in anul 1972, in Riverside si Scottsdale, California, de catre sotii
Fred si Linda Chamberlain. Aceasta, numita initial "Societatea pentru
Hipotermie in Stare Solida", promova noi cercetari in domeniul
criobiologiei, urmarind modul in care se comporta materia vie atunci
cand este supusa unor temperaturi deosebit de scazute.
Desi asociatia neaga acest lucru,
documentele arata ca, in anul 1998, oficialii acesteia au finantat cu o
suta de mii de dolari organizatia "BioTransport", ale carei cercetari
aveau drept scop clonarea umana. Mai apoi, fondatorul asociatiei
"Alcor", anume Fred Chamberlain, a folosit banii de la "BioTransport"
pentru a infiinta o alta asociatie, numita "Cells4Life", care cerceta
posibilitatea stocarii la rece a probelor ADN, in vederea unei viitoare
clonari.
In ultimul deceniu al secolului trecut,
congelarea cadavrelor era o practica ilegala si contravenea preceptelor
religioase, drept pentru care "Alcor" a fost data in judecata de
nenumarate ori. Cu toate acestea, dispunand de sume uriase de bani,
"Alcor" a castigat toate procesele.
"Alcor" este socotita drept o
organizatie non-profit, fiind scutita de taxe, desi... taxa de inscriere
in asociatie este de 150 dolari, taxa anuala de membru este de aproape
400 de dolari (are aproape o mie de membri), suspendarea crionica a
intregului trup costa 120.000 dolari (detine peste o suta de trupuri
congelate, iar peste sapte sute de persoane s-au inscris deja pe lista
de asteptare), iar doar conservarea capului costa 50.000 dolari. La
aceste sume se adauga numeroase donatii. Doar in anul 2008, asociatia a
incasat donatii de aproape 900.000 de dolari.
Astazi, numai in America exista in jur
de zece organizatii care se ocupa cu procesul de criogenizare. Una
dintre aceste organizatii sustine urmatorul lucru: "Misiunea noastra
principala este aceea de a imbunatati crioconservarea umana si de a
proteja viata membrilor nostri."
La randul ei, organizatia "Eucrio" ofera
servicii de asistare, stabilizare si transport pentru cei care doresc
sa fie congelati pe termen lung, dupa moarte. Datorita progresului
recent din domeniul vitrificarii, organizatia garanteaza "clientilor"
sanse tot mai mari de a fi readusi la viata, cu ajutorul unor tehnologii
precum nanotehnologia moleculara avansata.
Procedura de inghetare
In cel mai scurt timp cu putinta,
imediat dupa moarte, trupul este supus procesului de inghetare, spre a
fi depozitat intr-un container metalic umplut cu azot lichid, in vederea
pastrarii pana in momentul in care stiinta va avansa suficient pentru
a-l reanima si a-l vindeca de bolile care i-au provocat moartea.
Personalul de specialitate incearca sa
fie prezent langa noul "client" chiar inainte de ultima lui suflare.
Trupul este adus la sediu, unde este asezat pe un strat de gheata.
Chirurgii ii deschid toracele si introduc in aorta mici tuburi de sticla
prin care injecteaza o solutie anti-inghet pe baza de glicerol. Apoi,
vreme de o zi si jumatate, trupul este scufundat intr-o baie de gheata
si silicon, pana ajunge la temperatura de -79 de grade Celsius. Apoi,
trupul este bagat intr-un fel de sac de dormit din lana si introdus, cu
capul in jos, intr-un cilindru de otel umplut cu azot lichid, la
temperatura de -196 grade Celsius, unde este tinut cel mult zece zile.
In acest moment trupul ajunge la fel de casant precum sticla. In cele
din urma, trupul este introdus intr-un container de otel, inalt de trei
metri si umplut cu azot lichid, spre pastrare pe termen nelimitat.
Invierea promisa de stiinta !
Crionautii, adica cei care apeleaza la
serviciile amintite mai sus, cred ca, daca trupul lor va fi conservat la
temperaturi extrem de scazute imediat dupa moarte, ei vor putea fi
inviati in momentul in care stiinta va fi suficient de avansata pentru
a-i reanima si a-i vindeca de bolile care le-au adus moartea.
Cei mai multi oameni de stiinta sustin
faptul ca perspectiva de a invia trupul omului este o pura utopie. Pana
in prezent, cu exceptia unor embrioni de soareci, se crede ca nici un
mamifer congelat nu a putut fi readus la viata. Astfel, posibilitatea ca
organismul uman, care este deosebit de complex, sa poata fi conservat o
perioada lunga de timp si, apoi, readus la viata ramane un vis hranit
de o minte atee. Multi savanti contesta baza stiintifica a
organizatiilor care se ocupa de criogenizare, acestea fiind suspectate
de pure interese materiale.
La temperaturi scazute, structura
celulara se deterioreaza in mod ireversibil. Prin congelare, peretii
celulelor se fractureaza, iar continutul acestora se scurge prin
fisurile provocate. Cristalele de gheata care apar in moleculele de ADN
ridica numeroase dificultati. Desi se folosesc "crioprotectori", adica
substante care opresc raspandirea cristalelor de gheata in organism,
acest fenomen nu poate fi inca suficient de bine controlat.
Stiinta promite ca, la vremea potrivita,
"defectiunile" suferite de trup in timpul congelarii vor putea fi
"reparate" cu ajutorul unor masinute minuscule, create cu ajutorul
nanotehnologie, in scopul de a patrunde pana la nivelul celulei. Desi,
pana acum, nici un trup congelat nu a putut fi readus la viata, oamenii
de stiinta care fac promisiuni neintemeiate nu-si pierd speranta.
Cei care isi cumpara "a doua viata" nu
au ce face cu ea, chiar daca se incredinteaza cu rabdare stiintei, care
le promite invierea. Chiar daca si-ar recapata functionalitatea, un trup
uman inghetat si readus la viata biologica nu va mai avea constiinta si
memorie.
Nemurirea si viata vesnica au devenit
produse de consum. Cine are bani isi mai poate cumpara viata. Acest
produs, insa, nu poate fi folosit in scopul dorit, caci nemurirea (viata
vesnica) nu este de vanzare, precum nici sufletul, care este cel mai
mare dar al lui Dumnezeu. In definitiv, invierea promisa de stiinta
pierde total din vedere sufletul omului, care nu poate fi prins,
inghetat si pastrat in stare latenta.
Invierea trupurilor se intemeiaza pe Invierea lui Hristos
"Iisus a zis: Eu sunt Calea, Adevarul si
Viata" (Ioan 14, 6). "Iisus i-a zis: Eu sunt invierea si viata; cel ce
crede in Mine, chiar daca va muri, va trai. Si oricine traieste si crede
in Mine nu va muri in veac" (Ioan 11, 25-26).
"Daca se propovaduieste ca Hristos a
inviat din morti, cum zic unii dintre voi ca nu este inviere a mortilor?
Daca nu este inviere a mortilor, nici Hristos n-a inviat. Si daca
Hristos n-a inviat, zadarnica este atunci propovaduirea noastra,
zadarnica este si credinta voastra. Ne aflam inca si martori mincinosi
ai lui Dumnezeu, pentru ca am marturisit impotriva lui Dumnezeu ca a
inviat pe Hristos, pe Care nu L-a inviat, daca deci mortii nu inviaza.
Caci daca mortii nu inviaza, nici Hristos n-a inviat. Iar daca Hristos
n-a inviat, zadarnica este credinta voastra, sunteti inca in pacatele
voastre; si atunci si cei ce au adormit in Hristos au pierit. Iar daca
nadajduim in Hristos numai in viata aceasta, suntem mai de plans decat
toti oamenii. Dar acum Hristos a inviat din morti, fiind incepatura (a
invierii) celor adormiti. Ca de vreme ce printr-un om a venit moartea,
tot printr-un om si invierea mortilor. Caci, precum in Adam toti mor,
asa si in Hristos toti vor invia" (I Corinteni 15, 12-22).
"Iisus a zis: Adevarat, adevarat zic
voua ca daca grauntele de grau, cand cade in pamant, nu va muri, ramane
singur; iar daca va muri, aduce multa roada" (Ioan 12, 24). Precum
samanta de grau se ingroapa in pamant si putrezeste, iar dupa aceea
rasare si aduce mult rod, tot asa, trupul omului este redat pamantului
din care a fost luat pentru ca, mai apoi, trecand prin moarte, sa
invieze intr-un trup nou, plin de slava. "Asa este si invierea mortilor:
Se seamana (trupul) intru stricaciune, inviaza intru nestricaciune; se
seamana intru necinste, inviaza intru slava, se seamana intru
slabiciune, inviaza intru putere; se seamana trup firesc, inviaza trup
duhovnicesc" (I Corinteni 15, 42-44).
"Despre cei ce au adormit, nu voim sa
fiti in nestiinta, ca sa nu va intristati, ca ceilalti, care nu au
nadejde, pentru ca de credem ca Iisus a murit si a inviat, tot asa
(credem) ca Dumnezeu, pe cei adormiti intru Iisus, ii va aduce impreuna
cu El. Caci aceasta va spunem, dupa cuvantul Domnului, ca noi cei vii,
care vom fi ramas pana la venirea Domnului, nu vom lua inainte celor
adormiti, pentru ca Insusi Domnul, intru porunca, la glasul
arhanghelului si intru trambita lui Dumnezeu, Se va pogori din cer, si
cei morti intru Hristos vor invia intai, dupa aceea, noi cei vii, care
vom fi ramas, vom fi rapiti, impreuna cu ei, in nori, ca sa intampinam
pe Domnul in vazduh, si asa pururea vom fi cu Domnul. De aceea,
mangaiati-va unii pe altii cu aceste cuvinte" (I Tesaloniceni 4, 13-18).
Teodor Danalache
Autor
Teodor Danalachesâmbătă, 4 mai 2013
Paste fericit!
Vreau sa-ti urez sa ai masa imbelsugata, sa aprinzi lumina nu numai la candela ci si in suflet, sa fi mai putin incrancenat si mai ales sa nu uiti ca cineva s-a sacrificat ca tu sa privesti altfel lumea din jur!
vineri, 3 mai 2013
Galbenul rapitei
De ce am postat aceasta la Belsug romanesc?Pentruca in drumurile mele prin tara,galbenul rapitei mi-a bucurat ocgiul si sufletul;sufletul,ca se mai lucreaza pamantul in tara noastra, ochiul pentru ca este culoarea care este rupta din soare.
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------
Proprietati biologice si chimice:
Rapita colza este planta anuala sau bienala cu radacina pivotanta bine dezvoltata, cu putine ramificatii laterale. Ea patrunde pâna la 60-80 cm adâncime. În conditii favorabile, radacina poate ajunge la adâncimi mult mai mari uneori pâna la 300 cm. Patrunderea radacinilor în adâncime este influentata de numerosi factori ca: textura, fertilitatea si umiditatea în sol precum si de tehnica de cultivare. Radacinile laterale sunt raspândite pe un diametru de 20-40 cm. Cea mai mare parte din masa de radacini este raspândita la adâncimea de 25-45cm.
Tulpina este erecta, înalt 1,3-1,5 m rareori 2 m si bine ramificata. Numarul de ramuri variaza între 5 si 10. Frunzele rapitei au diferite forme cele de la baza sunt petiolate, lirate, penat sectate . Frunzele din mijloc sunt sesile si lanceolate, iar cele de la vârf au forma oblong-lanceolata cu baza cordat ampexicaula, fiind, de asemenea, sesile.
Frunzele bazale sunt formate din 2-4 perechi de lobi marunti ovali sau triunghiulari, în afara de lobul principal care este mult mai mare.
Înflorescenta rapitei este un racem alungit. Florile sunt destul de mari cu petale de culoare galbena, cu nuante diferite arcuite pe tipul 4:4 sepale eliptic- alungite, patru petale rotunjite la partea superioara, 6 stamine si un pistil format din doua carpele unite, un ovar inferior cu doua loji false, datorita unui perete fals, despartitor. În fiecare loja se gasesc 10-40 ovule prinse de peretii ovarului. Ovarul este prelungit printr-un stil scurt cu un stigmat capitat.
Polenizarea la rapiţă este încrucişată deşi de multe ori are loc autopolenizarea, uneori chiar în proporţie de 30%. Insectele polenizatoare sunt mai ales albinele; de aceea se recomandă aşezarea stupilor în apropierea lanurilor de rapiţă.
Fructul este o silicvă subţire, lungă de 5-10 cm, netedă, despărţită longitudinal în două compartimente printr-un perete median. Silicva se termină cu un rostru subţire şi scurt. Numărul de silicve pe o plantă de rapiţă poate ajunge până la
800. În fiecare fruct se formează între 10 şi 25 seminţe, uneori chiar 30.
Seminţele sunt neregulat sferice, de culoare cafenie închis, cenuşie închis sau neagră. Tegumentul lor este reticular având mici alveole pe suprafaţa lui, MMB este de 3-4,5 g iar MH de 64-68 kg.
Compoziţia chimică
În funcţie de soi şi condiţiile de vegetaţie, compoziţia chimică a seminţelor, se caracterizează printr-un conţinut de:
» SUS
Cultivarea
Sistemul de lucrare a solului pentru culturile de rapiţă
Arătura normală executată la adâncimea la care să nu se scoată bulgări, de obicei la 18-20 cm, după pajişti şi 20-
22 cm după trifoi.
1. Discuirea imediat după arat cât încă solul este reavăn.
2. Pregătirea patului germinativ prin lucrări repetate cu grapa cu discuri. Ultima lucrare se face la adâncimea de
semănat şi perpendicular pe direcţia de executare a semănatului.
3. Folosirea tăvălugului inelar, înainte sau după semănat. Lucrarea este facultativă, dar utila îndeosebi în
toamnele secetoase şi pe soluri argiloase.
Sămânţa şi semănatul
Sãmânţa, ca şi soiul utilizat, constituie un factor biologic deosebit de important pentru eficienţa cultivării rapiţei. De fapt, sămânţa cuprinde în embrionul ei toate însuşirile valoroase ale soiului. În plus, sămânţa trebuie să îndeplinească o serie de alte însuşiri, care odată îndeplinite, au ca scop o răsărire în câmp uniformă şi rapidă, obţinerea unor plante viguroase, sănătoase, cu înrădăcinare profundă.
Sămânţa de rapiţă pentru semănat trebuie să fie proaspătă, din anul însămânţării, cu puritate de cel puţin 98% şi capacitate de germinaţie de cel puţin 85% şi cu MMB cât mai mare. După trei ani sămânţa de rapiţă îşi pierde
facultatea de germinaţie.
Se seamănă cu semănătorile de cereale păioase: SUP-21, SUP-29, SUP-48.
Pentru tratarea seminţelor înainte de semănat se recomandă produsul Rapcol TZ 46 (6 kg la 100 kg seminţe) sau cu unul din produsele: Sumilex WP, Rovral 50 WP, Ronilan 50 WP în doza de 1 kg/t, Tiradin 70 PUS + Captan
50 WP (300 g + 300 g / 100 kg seminţe).
Epoca de semănat. Din cercetările efectuate în ţara noastră a reieşit că pentru vegetaţia din toamnă rapiţa colza are nevoie de 800-900 grade temperaturi active mai mari de zero grade. Cu această cantitate de căldură şi condiţii de umiditate corespunzătoare planta formează o rădăcină puternică şi o rozetă din 6-8 frunze bine dezvoltate, stare biologică ce îi conferă plantei rezistenţă la factorii nefavorabili din timpul iernii, îndeosebi la temperaturile scăzute. Condiţiile menţionate se realizează prin semănatul rapiţei colza în perioada 5-15 septembrie în zona de sud a ţării şi 1-10 septembrie în celelalte zone. Ca regulă generală în zonele din afara Câmpiei Române şi Câmpiei Banatului semănatul rapiţei colza poate începe după 20 august. În Câmpia Română şi Câmpia Banatului semănatul începe după 1 septembrie.
Cantitatea de seminţe la hectar prin care se asigură desimea optimă a plantelor este dependentă de soiul utilizat şi condiţiile culturale. Având în vedere că la o masă de 1000 boabe de 5 grame şi o capacitate de germinaţie de 85% înseamnă că la 6 kg revin la metru pătrat 102 seminţe germinabile, la 8 kg 136, iar la 10 kg 170. Ţinând seama de pierderile de plante care se pot înregistra pe timpul iernii, este necesar ca la metru pătrat să se asigure în jur de 150 seminţe germinabile, ceea ce înseamnă cel puţin 12 kg/ha asigurându-se astfel cel puţin 100 plante recoltabile la metru pătrat.
Distanţa între rânduri. Se obişnuieşte ca la noi în ţară rapiţa să fie semănată la 12,5-25 cm între rânduri. În ţările din Europa distanţele variază astfel în Italia distanţa de semănat între rânduri este de 12,5-35 cm. În general, tendinţa este de a se reduce distanţă între rânduri şi de a se mării desimea culturii, în toate zonele de cultură din Europa.
Adâncimea de semănat variază după textura şi umiditatea solului. În solurile grele şi umede sămânţa se îngroapă la adâncimea de 2-3 cm; când solul este uscat sămânţa se seamănă cu 1-2 cm mai adânc.
Lucrările de întreţinere
Lucrările solului după semănat au ca scop completarea realizării calitative a patului germinativ prin lucrări ale solului (tăvălugire, eliminarea excesului de umiditate), combaterea buruienilor a bolilor şi dăunătorilor.
preluare
http://utcnrapita.wz.ro/rapita.php
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------
Proprietati biologice si chimice:
Rapita colza este planta anuala sau bienala cu radacina pivotanta bine dezvoltata, cu putine ramificatii laterale. Ea patrunde pâna la 60-80 cm adâncime. În conditii favorabile, radacina poate ajunge la adâncimi mult mai mari uneori pâna la 300 cm. Patrunderea radacinilor în adâncime este influentata de numerosi factori ca: textura, fertilitatea si umiditatea în sol precum si de tehnica de cultivare. Radacinile laterale sunt raspândite pe un diametru de 20-40 cm. Cea mai mare parte din masa de radacini este raspândita la adâncimea de 25-45cm.
Tulpina este erecta, înalt 1,3-1,5 m rareori 2 m si bine ramificata. Numarul de ramuri variaza între 5 si 10. Frunzele rapitei au diferite forme cele de la baza sunt petiolate, lirate, penat sectate . Frunzele din mijloc sunt sesile si lanceolate, iar cele de la vârf au forma oblong-lanceolata cu baza cordat ampexicaula, fiind, de asemenea, sesile.
Frunzele bazale sunt formate din 2-4 perechi de lobi marunti ovali sau triunghiulari, în afara de lobul principal care este mult mai mare.
Înflorescenta rapitei este un racem alungit. Florile sunt destul de mari cu petale de culoare galbena, cu nuante diferite arcuite pe tipul 4:4 sepale eliptic- alungite, patru petale rotunjite la partea superioara, 6 stamine si un pistil format din doua carpele unite, un ovar inferior cu doua loji false, datorita unui perete fals, despartitor. În fiecare loja se gasesc 10-40 ovule prinse de peretii ovarului. Ovarul este prelungit printr-un stil scurt cu un stigmat capitat.
Polenizarea la rapiţă este încrucişată deşi de multe ori are loc autopolenizarea, uneori chiar în proporţie de 30%. Insectele polenizatoare sunt mai ales albinele; de aceea se recomandă aşezarea stupilor în apropierea lanurilor de rapiţă.
Fructul este o silicvă subţire, lungă de 5-10 cm, netedă, despărţită longitudinal în două compartimente printr-un perete median. Silicva se termină cu un rostru subţire şi scurt. Numărul de silicve pe o plantă de rapiţă poate ajunge până la
800. În fiecare fruct se formează între 10 şi 25 seminţe, uneori chiar 30.
Seminţele sunt neregulat sferice, de culoare cafenie închis, cenuşie închis sau neagră. Tegumentul lor este reticular având mici alveole pe suprafaţa lui, MMB este de 3-4,5 g iar MH de 64-68 kg.
Compoziţia chimică
În funcţie de soi şi condiţiile de vegetaţie, compoziţia chimică a seminţelor, se caracterizează printr-un conţinut de:
- 33-49% grăsimi
- 19-20% proteină brută
- 17-18% extractive neazotate
» SUS
Cultivarea
Sistemul de lucrare a solului pentru culturile de rapiţă
Arătura normală executată la adâncimea la care să nu se scoată bulgări, de obicei la 18-20 cm, după pajişti şi 20-
22 cm după trifoi.
1. Discuirea imediat după arat cât încă solul este reavăn.
2. Pregătirea patului germinativ prin lucrări repetate cu grapa cu discuri. Ultima lucrare se face la adâncimea de
semănat şi perpendicular pe direcţia de executare a semănatului.
3. Folosirea tăvălugului inelar, înainte sau după semănat. Lucrarea este facultativă, dar utila îndeosebi în
toamnele secetoase şi pe soluri argiloase.
Sămânţa şi semănatul
Sãmânţa, ca şi soiul utilizat, constituie un factor biologic deosebit de important pentru eficienţa cultivării rapiţei. De fapt, sămânţa cuprinde în embrionul ei toate însuşirile valoroase ale soiului. În plus, sămânţa trebuie să îndeplinească o serie de alte însuşiri, care odată îndeplinite, au ca scop o răsărire în câmp uniformă şi rapidă, obţinerea unor plante viguroase, sănătoase, cu înrădăcinare profundă.
Sămânţa de rapiţă pentru semănat trebuie să fie proaspătă, din anul însămânţării, cu puritate de cel puţin 98% şi capacitate de germinaţie de cel puţin 85% şi cu MMB cât mai mare. După trei ani sămânţa de rapiţă îşi pierde
facultatea de germinaţie.
Se seamănă cu semănătorile de cereale păioase: SUP-21, SUP-29, SUP-48.
Pentru tratarea seminţelor înainte de semănat se recomandă produsul Rapcol TZ 46 (6 kg la 100 kg seminţe) sau cu unul din produsele: Sumilex WP, Rovral 50 WP, Ronilan 50 WP în doza de 1 kg/t, Tiradin 70 PUS + Captan
50 WP (300 g + 300 g / 100 kg seminţe).
Epoca de semănat. Din cercetările efectuate în ţara noastră a reieşit că pentru vegetaţia din toamnă rapiţa colza are nevoie de 800-900 grade temperaturi active mai mari de zero grade. Cu această cantitate de căldură şi condiţii de umiditate corespunzătoare planta formează o rădăcină puternică şi o rozetă din 6-8 frunze bine dezvoltate, stare biologică ce îi conferă plantei rezistenţă la factorii nefavorabili din timpul iernii, îndeosebi la temperaturile scăzute. Condiţiile menţionate se realizează prin semănatul rapiţei colza în perioada 5-15 septembrie în zona de sud a ţării şi 1-10 septembrie în celelalte zone. Ca regulă generală în zonele din afara Câmpiei Române şi Câmpiei Banatului semănatul rapiţei colza poate începe după 20 august. În Câmpia Română şi Câmpia Banatului semănatul începe după 1 septembrie.
Cantitatea de seminţe la hectar prin care se asigură desimea optimă a plantelor este dependentă de soiul utilizat şi condiţiile culturale. Având în vedere că la o masă de 1000 boabe de 5 grame şi o capacitate de germinaţie de 85% înseamnă că la 6 kg revin la metru pătrat 102 seminţe germinabile, la 8 kg 136, iar la 10 kg 170. Ţinând seama de pierderile de plante care se pot înregistra pe timpul iernii, este necesar ca la metru pătrat să se asigure în jur de 150 seminţe germinabile, ceea ce înseamnă cel puţin 12 kg/ha asigurându-se astfel cel puţin 100 plante recoltabile la metru pătrat.
Distanţa între rânduri. Se obişnuieşte ca la noi în ţară rapiţa să fie semănată la 12,5-25 cm între rânduri. În ţările din Europa distanţele variază astfel în Italia distanţa de semănat între rânduri este de 12,5-35 cm. În general, tendinţa este de a se reduce distanţă între rânduri şi de a se mării desimea culturii, în toate zonele de cultură din Europa.
Adâncimea de semănat variază după textura şi umiditatea solului. În solurile grele şi umede sămânţa se îngroapă la adâncimea de 2-3 cm; când solul este uscat sămânţa se seamănă cu 1-2 cm mai adânc.
Lucrările de întreţinere
Lucrările solului după semănat au ca scop completarea realizării calitative a patului germinativ prin lucrări ale solului (tăvălugire, eliminarea excesului de umiditate), combaterea buruienilor a bolilor şi dăunătorilor.
preluare
http://utcnrapita.wz.ro/rapita.php
De Paste
O idee pentru Paste!
Aveti nevoi de doua suluri de carton ramase de la hartia igienica pe care le puteti colora sau nu,iarba ,coji de oua,lumanari pastile,banda adeziva.
Iata ce a iesit!
Aveti nevoi de doua suluri de carton ramase de la hartia igienica pe care le puteti colora sau nu,iarba ,coji de oua,lumanari pastile,banda adeziva.
Iata ce a iesit!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)