9 PASI PENTRU O VIATA ABUNDENTA

Multi suntem ingenuncheati de viata – stresati, presati de timp, obositi, vesnic aflati pe o banda de alergare. Stim ca acesta nu este un mod de a trai, dar nu stim cum sa ne eliberam de sub jugul lui si cum sa facem ca sa traim mai bine si sa avem o viata abundenta.

Exista niste lucruri simple pe care le putem face – lucruri care nu necesita timp sau bani – ci doar o schimbare de atitudine.

 

 

9 pasi pentru o viata abundenta

 

1.      Fiti complet cinstiti cu privire la banii vostri – daca nu sunteti cinstiti, acest lucru implica faptul ca nu exista suficienti bani pentru voi, pentru a avea tot ce va trebuie, fara lipsa de onestitate.

2.      Creati un spatiu gol, astfel incat sa poata curge in el cat mai multe lucruri bune – nu va umpleti viata cu lucruri pe care nu le vreti cu adevarat. Inainte de a cumpara fiecare lucru, intrebati-va daca vi-l doriti. Nu va creati o abundenta de nimicuri, traiti o viata abundenta in care sa cautati lucrurile si experientele care functioneaza pentru voi, in miezul fiintei voastre.

3.      Zeciuiala este adesea asociata cu religia, dar este posibil sa dati zeciuiala si intr-un context non-religios. Acesta pare un aspect foarte important pentru a trai in abundenta – de  fiecare data cand dati bani de voie, implicit, inseamna ca sunteti siguri ca vor veni mai multi – aceasta este o afirmatie pozitiva semnificativa, care are multa putere in spatele sau. Procentul obisnuit este 10% din venitul vostru. Le-am recomandat mai multor oameni sa dea zeciuala, iar acestia mi-au spus ca, atunci cand fac acest lucru – ca prin minune – par sa aiba mai mult. Eu am inceput cu 10%, dar acum am crescut procentul, pentru ca am vazut ca, cu cat dau mai mult, cu atat mi se intoarce mai mult si cu atat duc o viata mai fericita si mai abundenta.

4.      Fiti recunoscatori pentru ceea ce aveti deja – concentrati-va pe binele care exista deja in vietile voastre. Este usor sa va ganditi la ce nu aveti, dar petreceti in fiecare zi putin timp, ca sa va ganditi la ce aveti. Incepeti fiecare zi, gandindu-va la 5 lucruri pentru care sunteti recunoscatori – si spuneti-le cu voce tare.

5.      Resentimentele, gelozia, invidia si lamentarea interfereaza cu fluxul liber al abundentei. Daca sunteti gelosi sau invidiosi pe cineva, aceasta inseamna ca ceea ce au ei nu este disponibil si pentru voi. Daca vi se pare dificil sa renuntati la aceste sentimente, remediile florale Bach va pot ajuta. Incercati remediul „salcie”, pentru a contracara resentimentele si mila fata de sine, sau incercati esenta „stejar vesnic verde”, pentru a combate invidia, gelozia si lacomia.

6.      Iertati-i pe cei care v-au gresit! Iertarea face parte din trairea unei vieti abundente. Daca tineti mania, indiferent cat de justificata ar fi, ea va tine blocati in trecut, in loc sa va duca mai departe, spre un viitor mai bun. Daca va vine greu sa renuntati la sentimentele negative, incercati sa scrieti o scrisoare, in care sa va exprimati toata furia, durerea sufleteasca sau invidia. Scrieti pana cand nu mai aveti ce sa scrieti, apoi ardeti scrisoarea.

7.      Fiti capabili sa primiti de la alte persoane. Sa puteti primi este sanatos, dar multi oameni gasesc ca e dificil. S-ar putea sa aveti nevoie sa practicati actul de a primi. Ganditi-va la placerea pe care o aveti, atunci cand daruiti. Prin faptul ca nu primiti cu generozitate, le negati altor persoane placerea de a darui.

8.      Fiti constienti de faptul ca, in general, „norocul” joaca un rol foarte mic in viata oamenilor. (Daca va puneti nadejdea in noroc, atunci trebuie sa acceptati si posibilitatea ghinionului.) Oamenii care isi pun nadejdea in „noroc”, de multe ori isi petrec viata, asteptand ca aceste lucruri sa se intample. Oamenii care nu cred in noroc, ies afara si fac ca lucrurile sa se intample.

9.      Credeti ca exista suficienti bani in lume, suficienta mancare, iubire etc., pentru a satisface nevoile tuturor oamenilor de a trai in abundenta. Am lasat acest sfat la urma, deoarece acesta poate fi foarte greu de crezut, atunci cand ne confruntam cu razboaiele si cu foametea, in ziare si la televizor, dar mare parte din aceasta furie si nevoie se datoreaza faptului ca oamenii care au, nu cred ca au suficient, intrucat ei substituie banii si hrana in locul tuturor celorlalte forme de abundenta in viata. Faceti ceva pentru a corecta acest dezechilibru si incepeti sa traiti o viata care recunoaste ca exista inechitati si penurie, dar recunoaste si faptul ca le putem corecta, astfel incat toti sa avem ceea ne trebuie.

Autor: Jane Thurnell  
Sursa: http://www.spiritual.com.au/2011/07/9-steps-to-an-abundant-life/

Filme spirituale rare(movies)

 

http://www.spiritus.ro/video/filme_si_documentare.htm

Ce minuni face drojdia de bere

 

 

 

Drojdia de bere este o minune pentru sanatate si frumusete. Ea previne racelile de iarna, limiteaza balonarea, intareste unghiile si parul si te scapa de riduri. Drojdia de bere iti este de folos si in sarcina, cand te poate scapa de greturi. Uite cum poti folosi drojdia de bere in tratamentele tale.

Proprietatile drojdiei de bere

Drojdia de bere are 17 vitamine, in special din grupa B, 14 minerale diferite, oligoelemente, aminoacizi si proteine. Aceste lucruri o recomanda drept un excelent supliment alimentar.

Exista doua tipuri de drojdie de bere: drojdie de bere activa sau vie, care este cel mai des folosita si drojdia de bere inactiva, care isi pastreaza calitatile nutritive, dar nu mai are probiotioce. Drojdia inactiva se gaseste sub forma de fulgi sau pudra si poate fi introdusa in alimentatie sau sub forma de comprimate.

Drojdia de bere inactiva nu le este recomandata celor care sufera de tulburari intestinale, cum ar fi colita ulceroasa, caci risca sa agraveze inflamatia.

Drojdia de bere activa le este contraindicata persoanelor cu imunitate scazuta sau care fac chimioterapie. Ea trece prin bariera intestinala si poate fi la originea unor infectii.

Cum previi gripa cu drojdie de bere

Cand consumi drojdie de bere e ca si cum ai inghiti o armata de celule, pregatite sa te apere. Acestea ataca toxinele din organism si intaresc sistemul imunitar, gratie vitaminelor si oligoelementelor. Drojdia de bere intareste activitatea fagocitelor, celulele care capteaza microbii pentru a-i distruge.

Preventiv, in anotimpul rece, ia 2-3 lingurite de fulgi de drojdie pe zi, sau 2-3 grame de pudra de drojdie de bere.

Drojdie de bere pentru hipersensibilitate intestinala

Daca suferi de hipersensibilitate intestinala, drojdia de bere vie, bogata in probiotice, este cea mai indicata. Ea calmeaza durerile si balonarea si este recomandata in caz de diaree infectioasa. Daca urmezi un tratament cu antibiotice, consuma drpjdie de bere pentru a proteja flora intestinala.

In caz de hipersensibilitate intestina, ia care un comprimat cu drojdie de bere zilnic. Balonarile si celelalte simptome ar trebui sa dispara in maximum 4 sapatamni.

Daca iei antibiotice, consuma 200 mg de drojdie de bere activa pe zi, sub forma de comprimate sau fulgi. Continua sa iei drojdie de bere inca 5-6 zile dupa intreruperea tratamentului.

Drojdie de bere pentru greturi in sarcina

Greturile, starea de voma si crampele din timpul sarcinii pot fi combatute cu drojdie de bere, caci este bogata in vitamina B9. Sfatuieste-te cu medicul inainte de a lua drojdie. 20 g de fulgi de drojdie de bere pe zi pot acoperi necesarul de vitamina B9 in timpul sarcinii.

Asociaza drojdia cu o alimentatie bogata in magneziu, al carui actiune complementara te va ajuta sa obtii rezultate mai rapide si mai durabile.

Drojdie de bere pentru riduri

Trecerea timpului se vede mai inatai pe piele. Greatie antioxidantilor, drojdia de bere lupta cu imbatranirea cutanata.

Fa o masca din 2 g de drojdie de bere, 5 g de pudra de hamei, 1 g de propolis, un galbesnus de ou si putina apa. Aplica masca cu drojdie pe fata, las-o intre 20 de minute si o ora, o data pe saptamana.

Drojdie de bere pentru ungii si par

Bogata in vitamina B si acizi aminati, drojdia de bere contribuie la o stare bune a unghiilor si a parului. Daca ti se rup unghiile sau iti cade parul, ia cate 2 g de drojdie de bere de trei ori pe zi, timp de 2 luni.

Drojdie de bere pentru piele

Drojdia de bere va reda stralucirea chipului, va curata si reechilibra pielea, fie ca ai tenul obosit, uscat sau gras.

Daca ai tenul obosit, amesteca jumatate de iaurt cu 2 lingurite de drojdie de bere si o lingurira de ulei de germeni de grau. Aplica masca si las-o sa actioneze 15 minute, apoi clateste.

Daca ai tenul gras, dilueaza un plic cu drojdie in apa calduta, pana obtii o pasta omogena. Lasa drojdia sa se odihneasca 30 de minute, apoi pune-o strat gros pe fata, pe care il vei lasa 20 de minute. Clateste apoi cu apa calduta.

Cultura populara despre Martisor

Imi plac traditiile si de cand ma stiu doresc sa aflu cat mai multe despre ele.
Am gasit ceva inedit despre Martisor si l-am adus aici.
''
Cărţile despre cultura populară care povestesc şi explică datinile, credinţele, obiceiurile şi sărbătorile românilor au în cuprinsul lor şi capitole dedicate mărţişorului, vestitorul „capului de primăvară”, modestelor fire demătase, lână sau bumbac roşii şi albe împletite sau a preţioaselor fire de argint şide aur care se mai numesc mărţiguş sau marţ.
Semnificaţiile purtării la mână, la gât ori pe piept s-au pierdut cu timpul, iar acest fapt este semnalat cu multă vreme înainte şi de Simion Florea Marian. El observă, în lucrarea Sărbătorile la români, că această datină strămoşească a dăruirii de către părinţi copiilor lor a unei monede de argint sau de aur legate cuun găitan compus din două fire răsucite de mătase roşie şi albă la gât sau la mână pentru ca aceştia să aibă noroc în tot anul, „a început în cele mai multe părţi şi cu deosebire în Moldova, a se pierde”.
Iată ce ne spune în privinţa aceasta domnul N. Gane: „Astăzi când societatea noastră, din română ce era, s-a streinizat în toate obiceiurile ei, încât a ajuns a nu mai scrie, nici vorbi, nici gândi româneşte, când înşişi copiii din faşă nu mai învaţă a zice tată şi mamă, ci papa, maman, când şi chiar slugile de prin case se monsuiesc şi mădămesc în despreţul vechii frăţii româneşti, în această grozavă babilonie de limbi şi moravuri, am uitat toate tradiţiunile vechi care împodobesc trecutul nostru. Aşa, dacă am întreba astăzi pe oricine ce este un mărţişor, desigur ar da din umere, zicându-ne: nu ştiu!, căci nu numai obiceiul, dară însăşi amintirea lui, însuşi înţelesul cuvântului s-a şters din memoria noastră.
Româncele din vremea trecută nu ştiau să-şi facă părul din negru alb şi din alb negru, spre derâderea vârstelor, nu cunoşteau crinolinele şi turnurele, puful şi cocul, spre derâderea formelor omeneşti; ele se îmbrăcau cu altiţe, îşi spălau faţa cu apă de izvor şi urmau datinilor şi obiceiurilor strămoşeşti; ele ciocneau ouă roşii la Paşti, ascultau cântecele de stea la Crăciun, colindele la Anul Nouşi trimiteau mărţişori la întâi martie.

Astăzi gingaşele degete a damelor noastre nu mai îndrăznesc să atingă ouăle roşii, uşele noastre se închid cu îngrijire înaintea colindătorilor ce cutează să ne calce pragul, iar mărţişorul nici nu se mai ştie ce este.
Să scuturăm dar noi pulberea uitărei de pe acest vechi şi frumos obicei strămoşesc.
Mărţişorul era un dar ce-şi trimiteau românii unul altuia în ziua de 1 martie. El consta într-un bănuţ de aur spânzurat de un găitan de mătasă împletitcu fire albe şi roşii, pe care persoana ce-l primea în dar îl purta la gât până când întâlnea cea întâi roză înflorită, pe crengile căreia depunea apoi darul primit.
Bănuţul însemna îmbelşugarea, firele albe şi roşii ale găitanului însemnau faţă albă ca crinul şi rumenă ca roza, iar ofranda făcută reginei florilor era o salutare poetică adresată primăverii.
Aşa aveau vechii români obiceiul de a se ura în ziua de 1 martie!
Ei erau naivi în sufletele lor; trăiau în simplicitate şi împrumutau vorbele şi obiceiurile lor de la mama natură, care împodobea fruntea fiicelor lor cu flori de câmp şi vorbele bătrâneşti cu alegorii poetice.
Toate însă s-au şters de buretele aşa-numitei civilizaţiuni moderne, care, în locul comorilor de înţelepciuni şi tradiţiuni strămoşeşti, n-a găsit altăceva mai bun de pus în loc decât minciunile de la 1 aprilie, care şi acestea, din cauza necontenitei îndulciri a moravurilor noastre, au ajuns a se practica în toate zilele anului” (n.n. –  Nicu Gane, Încercări literare, Iaşi, 1873).

Ce este mărţişorul?

Spicuind despre această datină, vom răspunde cu câteva aserţiuni culese din lucrări de specialitate, aserţiuni consacrate întrebării Ce este mărţişorul?, pentru ca cine va citi aceste rânduri să „nu mai dea din umere, zicându-ne: nu ştiu!”
„Scopul legării sau punerii mărţişorului la gâtul sau mâinile copiilor este ca (...) să aibă noroc în decursul anului, să fie sănătoşi şi curaţi ca argintul cu venirea primăverii. (...) Punerea sau legarea mărţişorului se întâmplă de regulă la 1 martie des-dimineaţă, până nu răsare soarele. (...) Unii copii poartă mărţişorul 12 zile la gât, iar după aceea îl leagă de ramura unui pom tânăr. Şi dacă în acel an pomului îi merge bine, se crede că şi copilului încă îi va fi bine în viaţă. Alţii îl ţin la gât până ce văd primul pom înflorit şi atunci îl lasă pe rămurelele acelui pom, anume ca să fie sănătoşi şi frumoşi ca florile pomului respectiv.
(...) 1 Martie poartă numele special de Baba Dochia sau Baba Marta; se mai numeşte altminterea şi Cap de primăvară pentru că este ziua cea dintâi a primăverii. Dacă în această zi este frumos, atunci cred oamenii că şi toată primăvara şi vara va fi frumoasă, iar de nu, apoi zic că primăvara şi vara va fi urâtă şi posomorâtă.
(...) Românii de pretutindenea numesc cele dintâi nouă sau 12 zile ale lunii lui martie Babele, Zilele Babelor sau Zilele Babei, adică Zilele Babei Dochia sau ale Babei Marta. Zilele Babei se încep de comun la 1 martie sau Mărţişor şi durează nouă sau 12 zile de-a rândul, adecă până când Baba Dochie şi-a lepădat, respectiv şi-a scuturat, cele nouă sau 12 cojoace (...). Mai e de observat încă şi aceea că femeile cari se cheamă Eudochia, pop. Dochia şi Dochiţa, îşi serbează în această zi numele” (Simion Florea Marian, Sărbătorile la români).
„Dochia e cea dintâi zi de primăvară. În ziua de Dochia se face mărţişor: un fir de matasă sau lână roşă, împletucit cu alt fir alb, care apoi se pune la gât, pentru ca purtătoarea să fie rumenă şi albă peste an. Se poartă până-n ziua de Sf. Gheorghe şi atunci îl pune pe un trandafir sau pe o creangă de cireş înflorit” (Elena Niculiţă-Voronca, Datinele şi credinţele poporului român).
„Mărţişorul este denumirea populară a lunii martie, luna echinocţiului de primăvară şi a Anului Nou Agrar, dedicată zeului Mars şi planetei Marte (Transilvania, Banat, Maramureş, centrul Munteniei, vestul Olteniei, sudul Dobrogei).
Funie formată din zilele, săptămânile şi lunile anului, adunate şi răsucite într-un şnur bicolor, simbolizând iarna şi vara, făcut cadou la 1 martie, ziua Dochiei şi străvechi început de An agrar.
(...) Obiceiul mărţişorului este o secvenţă a unui scenariu ritual de înnoire a timpului şi anului. (...) După unele tradiţii, firul mărţişorului, o funie de 365 sau 366 de zile, ar fitors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile la munte. Asemănător ursitoarelor care torc firul vieţii copilului la naştere, Dochia toarce firul anului primăvara, lanaşterea timpului calendaristic” (Ion Ghinoiu, Obiceiuri populare de peste an. Dicţionar).
„Mărţişorul, generalizat astăzi la sate şi oraşe, este confecţionat din două fire colorate alb şi roşu, de care se prinde un obiect artizanal, pentru a fi dăruit fetelor şi femeilor care îl poartă agăţat în piept una sau mai multe zile” (Idem, Panteonul românesc. Dicţionar).
„Din punctul de vedere al formei, termenul reprezintă un derivat de la vechea denumire etimologică a lunii martie: v. dr. reg. Marţ, ar. marţu (Martius; mensis), format cu ajutorul prefixului diminutival -işor. Având în vedere că mărţişor mai însemnă (pop., reg.) plantă erbacee (Geum Montanum), «ghiocel», «specie de plante», «mugurele alb, moale, lânos al salciei (mâţişor)» (DLR, VI, 289-290), credem că nu poate fi exclusă existenţa unor legături între unele dintre aceste cuvinte (spre exemplu, între mărţişor şi mâţişor). Ar mai fi de observat şi faptul că în timp ce în limba română se utilizează cu acest sens, forma etimologică moştenită din latină, marţu (în dialectul aromân; DDA, 771) sau derivatul acesteia, mărţişor (în dialectul dacoromân) şi nu în forma analogică, datorată influenţei bizantino-slave, martie (mart) ori vreun derivat al acesteia, sinonimul bulgar martenica – «podoabă; mărţişor» reprezintă un derivat de la mart (pop. marta), la rândul său provenit din mgr. martis, martios (BER, III, 672-673), adică rezultatul unei influenţe mai noi, care a dus şi la apariţia formei analogice (acum literare) în limba română” (Doru Mihăescu, Contribuţii etimologice şi lexicale).
Acest parcurs ştiinţific a avut menirea, ca prin selecţiile realizate mai sus, să ne ofere, din punct de vedere simbolic, semantic şi etimologic, câteva date semnificative referitoare la mărţişor, cuvânt ce desemnează, după cum am văzut, atât o etapă, o perioadă, o sărbătoare, cât şi un obiect cu tâlc.''
Sursa:http://www.traditionalromanesc.ro/

Sa invatam

http://ornamentehandmade.wordpress.com/

Colindam pe blog!

Da,da,colindam pe blog sau mai exact si pe blog,caci poate asa nu lasam sa  se stinga lumina aprinsa de strabunii nostri.
Plugusorul celor mici
Maine anul se-noieste
Plugusorul se porneste
Si incepe a brazda
Pe la case a ura.

Iarna-i grea, omatu-i mare,
Semne bune anul are;
Semne bune de belsug,
Pentru brazda de sub plug.
Manati, mai!

Doamne, binecuvinteaza
Casa care se ureaza!
Anul nou cu bucurie
Intru multi anis a va fie!
Manati, mai!

De urat am mai ura
Dar ni-i ca vom insera
Si noi suntem mititei
Ne mananca cainii rai.
Manati, mai!

Cand vom mai veni, la anu’
Sa va gasim infloriti
Ca merii, ca perii,
In toiul primaverii
Ca frunza de vie
In postul Sfintei Mariei.
Aho!
Primiti cu Plugusorul?
Aho, aho, copii si frati
Stati putin si nu-manati,
Langa boi v-alaturati
Si cuvantul mi-ascultati:

S-a sculat mai an
Badica Traian
Si-a incalecat
Pe-un cal invatat,

Cu numele de Graur,
Cu seaua de aur,
Cu frau de matasa,
Cat vita de groasa.

Si in scari s-a ridicat,
Ca s-aleaga-un loc curat
De arat si semanat.
Si-n curand s-a apucat,

Campul neted de arat,
in lungis
Si-n curmezis
S-a apucat intr-o joi,
C-un plug cu doisprezece boi:

Boi bourei
in coada cu dalbei,
in frunte tintatei.
Manati flacai: hai, hai!

Ziua toata a lucrat,
Brazda neagra a rasturnat
Si prin brazde-a semanat
Grau marunt si grau de vara,
Sa dea Domnul sa rasara.

Si cand lucrul a sfarsit
Iata, mare, s-a starnit,
Un vant mare pe pamant
Si ploi multe dupa vant,

Pamantul de-a racorit
Si samanta a-ncoltit
La luna, la saptamana
isi umplu cu aur mana.

Si se duse ca sa vada
De i-a dat Dumnezeu roada
Si de-i graul rasarit
Si de-i spicul aurit.
Manati flacai: hai, hai!

Traian iute s-a intors…
Si din grajd pe loc a scos
Un alt cal mai nazdravan,
Cum ii place lui Traian:

Negru ca corbul
Iute ca focul,
De nu-l prindea locul;
Cu potcoave de argint
Ce sunt spornici la fugit.

El voios a-ncalecat,
La Tighina a plecat
Si otel a cumparat
Ca sa faca seceri mari
Pentru seceratori tari.
Si sa faca seceri mici
Pentru copilasi voinici.

Si-a strans fine si vecine
Si vreo trei babe batrane,
Care stiu randul la pane;
Si pe camp i-a dus
Si pe toti i-a pus,
La lucrul pamantului in racoarea vantului.

Ei cu stanga apucau
Si cu dreapta secerau
Si prin lan inaintau
De parea ca inotau.
Manati mai: hai, hai!

Altii in urma lor legau
Si clai mandre ridicau,
Apoi carele-ncarcau
Si pe toate le carau
in capul pamantului,
in bataia vantului.

Arie pe loc faceau
Si graul il treerau;
Harabale incarcau
Si la moara le porneau.

Si turnau deasupra-n cos
Grau maruntel de cel ros,
De sub piatra in covata
Curgea faina curata.

Traian mult se bucura,
Zeciuiala morii da
Si voios se inturna.

Iara mandra jupaneasa
Auzea tocmai din casa
Chiotul flacailor
Scartaitul carelor.
Manati mai: hai, hai!

in camara ea mergea
Si din cui isi alegea
Sita mare si cam deasa
Tot ca panza de matasa

Si cernea, mare, cernea,
Ninsoare se asternea;
Apoi pane plamadea
Si-o lasa pana dospea;

Colacei ca invartea
Pe lopata mi-i culca
Si-n cuptor mi-iarunca;
Apoi iara cu lopata,
Rumeni ii scotea si… gata!

Atunci ea-mpartea vreo cinci,
La flacaii cei voinici
Si-mpartea trei colacei
La copiii mititei.
Manati mai: hai, hai!

Cum a dat Dumnezeu an,
Holde mandre lui Traian,
Asfel sa dea si la voi
Ca s-avem parte si noi.

Sa va fie casa, casa;
Sa va fie masa, masa;
Tot cu mesele intinse
Si facliile aprinse.
Si la anul sa traiti,
Sa va gasim infloriti,

Ca merii,
Ca perii,
in mijlocul verii,
Ca toamna cea bogata
De toate-ndestulata.
Aho, aho!

Sorcova
Sorcova vesela,
Sa traiti, sa-mbatriniti,
Ca un mar, ca un par,
Ca un fir de trandafir,
Tare ca piatra,
Iute ca sageata,
Tare ca fierul,
Iute ca otelul,
Pricuri, pricuri revarsate,
Nici cocosii n-au cintat,
Nici noi n-am intarziat.
Cite cuie sint pe casa,
Atitia galbeni pe masa,
Cite frunze de stejar,
Atiti bani in buzunar.
Cite flori sint pe pamint
Toate merg la juramint,
Numai floarea soarelui
Sade-n poarta raiului
Si pazeste pe Cristos
Ca pe-un trandafir frumos.
Raiule, gradina dulce,
Nu te-ndura a te duce
De mireasma florilor
De dulceata pomilor.
Bate vintul pe din fata
Umple casa de dulceata.
Bate vintul pe din dos
Umple casa de miros
Sa traiti!
La multi ani!
Sa ne dati si noua bani!
La multi ani! Fiti fericiti!
Jocul caprei
Vine capra de la munte
Cu steluta alba-n frunte
Are-n coarne ramuri multe
Si mai mari si mai marunte!

Pe munte ca florile
Pasc ciobanii caprele.
Bine-I sade caprei mele
Cu hurmuz si cu margele
Frumoasa-I caprita mea
Cu covor si cu basma

Ta, ta, ta, caprita, ta
A trecut cerbul Carpatii
Ca sa joace la toti fratii
Cu covor impiestritat
Cu luceferi instelat.

Pe campul cu floricele
Pe ape cu pietricele
Din copite scanteia
Cararile deschidea
Lumea-ntreaga bucura
Ta, ta, ta, caprita, ta.

Cu covor si cu basma
Pentru anul care vine
s-auzim numai de bine
La anul si la multi ani!

Jocul caprei (Neamt)
Ta, ta, ta, caprita, ta
De la munte tea-u adus
Cu cercei si cu hurmuz
Cu cercei si cu margele
Cum ii place fetei cele.
Capra noastra din Deleni,
Ii hranita cu strujani
Si-I iernata cu tarate
Si da lapte cat o mata.
Ta, ta, ta, caprita, ta
Esti cu lapte s-a fata
Si cu iezu-alaturea
Capra noastra cea fudula
s-a-necat c-o barabula
capra nostra cea frumoasa
barabula cioturoasa.

Jocul Ursului
De trei saptamani trecute
Vin cu ursii de la munte
Numa-n coate si-ngenunche
Si s-apropie de sat
La neveste cu barbat
Si fete de maritat.
Aho!

Haide-asa, c-asa se cere
c-asa-I place babei mele
sa se poarte cu margele
si-n gura far’ de masele
fara sapte, n-are opt
Aho!

Nu mi-e frica, nu ma tem
Ca mi-s urs de otel
Nu mi-e frica, nu mi-e teama
Ca mi-s ursii de arama
Cine vine nu ramane
Ursilor le pare bine.
Aho!

Joaca bine, Mos Martine
Ca-ti dau paine cu masline
La pamant cu picioru
Sa rasara mohoru
La pamant, mai baietele,
Ca viata-I cu viorele
c-asa-I place mandrei mele,
frunzulita flori marunte,
frunzulita garofita
ursareasca, mai badita!
Aho!
  Multumiri http://www.studentie.ro

Leacuri babesti din traditia irlandeza

Irlandezii sunt cunoscuti pentru faptul ca isi respecta istoria si isi iubesc cultura, iar unele obiceiuri mostenite din strabuni sunt inca transmise din generatie in generatie, dar rareori folosite cu adevarat. Iata cateva din vechile obiceiuri ale poporului irlandez:

Pentru arsuri, irlandezii foloseau fie capete de lumanare, fie cartof crud. Cartofii cruzi sunt folositi si in prezent ca leac babesc pentru arsurile minore.

Iti doresti o imunitate de fier? Se pare ca tot ce ai de facut este sa iti legi menta proaspata in jurul incheieturii. Irlandezii considerau ca menta din jurul mainii ii fereste de probleme stomacale, infectii si boli.

Febra e neplacuta si periculoasa, dar se pare ca pentru irlandezi solutia impotriva acesteia este cat se poate de tentanta: persoana bolnava trebuie asezata pe malul marii, atunci cand vine fluxul. Odata cu refluxul, apa va lua cu sine boala si febra.

Femeile care isi doreau sa fie sigure ca sunt fertile obisnuiau sa lege in jurul incheieturii mainii stangi o bratara care sa contina seminte de macris.

Vrei sa iti purifici sangele? Irlandezii credeau ca solutia ideala pentru asta sta in fiertura de morcovi, care le-ar fi ajutat organismul sa se curete de orice infectie.http://www.culinar.ro/